Luca 16:3 - Biblia în versuri 2014

³ Ispravnicul și-a zis: „Nu știu Ce am să fac, de n-am să fiu Ispravnic. Sapa, nu-i de mine; N-am să cerșesc, că mi-e rușine;

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

³ Administratorul și-a zis: „Ce să fac, pentru că stăpânul meu va lua administrația de la mine? Să sap – nu sunt în stare, iar să cerșesc – mi-e rușine.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³ Administratorul și-a zis: «Ce voi face atunci când stăpânul îmi va lua administrația? Nu aș fi capabil să supraviețuiesc muncind cu sapa; și (apoi) mi-ar fi rușine să cerșesc.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³ Atunci administratorul și-a spus în sine: «Ce voi face, pentru că stăpânul îmi ia administrația? Să sap, nu pot; să cerșesc, mi-e rușine.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

³ Atunci slujbaşul şi-a spus: Ce voi face, pentru că stăpânul îmi ia slujba? Să sap, nu pot. Să cerşesc, mi-e ruşine.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³ Ispravnicul și-a zis: ‘Ce am să fac dacă îmi ia stăpânul isprăvnicia? Să sap, nu pot; să cerșesc, mi-e rușine.

Luca 16:3 Referans Kwoze

2 Tesaloniceni 3:11

Am auzit că, între voi, Sunt unii cari – fără-ndoială – Trăiesc în neorânduială: Nu fac nimic – deci nu muncesc – Ci doar, nimicuri, învârtesc.

Fapte 3:2

La Templu, un olog, găsiră, La poarta care se numea, „Frumoasă”. Acel om cerșea, Căci zilnic, el era adus, Acolo, pentru a fi pus Să ceară, celor ce veneau, Milă, în Templu, când intrau.

Ioan 9:8

Vederea. Toți s-au minunat – Vecini și cei ce l-au știut Că-i cerșetor – când l-au văzut, Și se-ntrebau: „Nu el ședea, În locu-acesta, și cerșea?”

Luca 18:4

Judecătorul, din cetate, Mult timp, nu i-a făcut dreptate. Totuși, în urmă, și-a zis: „Eu, Măcar că n-am, de Dumnezeu, Teamă, și nici nu am rușine De oameni, dar pentru că-mi vine

Luca 16:22

Târziu, săracul a murit, Iar îngerii, loc, i-au gătit, În sânul lui Avram. Pe urmă, Veni și vremea când se curmă Viața acelui om bogat. După ce fost-a îngropat,

Luca 16:20

La ușa bogătașului, Un om sărac – Lazăr numit – Zăcea, de bube, năpădit.

Luca 12:17

De gânduri, fost-a măcinat. El spuse: „După ce-mi adun Recolta, unde-o să mi-o pun?

Marcu 10:46

Din Ierihon, când a ieșit Iisus – de gloată însoțit – Văzu un orb – un cerșetor – Cerând pomană tuturor. El se chemase Bartimeu Și era fiul lui Timeu.

Osea 9:5

Ce veți voi să faceți, oare, În zilele de sărbătoare, La praznicele Domnului, Care se dau în cinstea Lui?

Ieremia 5:31

Minciuni, prorocii prorocesc, Iar preoții le folosesc Pentru a stăpânii în pace. Poporului Meu mult îi place Lucrul acesta. Dar apoi – În urmă – ce veți face voi?”

Isaia 10:3

„Hai spuneți, ce veți face oare, Voi toți, atunci, în ziua-n care Veni-va, ca și un șuvoi, Pedeapsa morții, peste voi?” La cine-oare-o să fugiți Ca ajutor să dobândiți?” „Unde veți pune, la păstrare, A voastră bogăție, mare?”

Proverbe 29:21

Sluga, cari din copilărie, Deprinsă-i în răsfăț să fie, O să ajungă mai târziu, Să creadă că îți este fiu.

Proverbe 20:4

În toamnă, leneșul nu ară; La secerat însă – în vară – Ar vrea și el roade s-adune, Dar n-are, mâna, pe ce pune.

Proverbe 19:15

Lenea-i ținutul somnului În care este cufundat Cel cari, trândav, s-a arătat, Iar sufletul care e moale, Cu greu, din somn, o să se scoale, Și foamea o să-l chinuiască.

Proverbe 18:9

Omul care se lenevește, Frate-i cu cel ce nimicește.

Proverbe 15:19

Hățiș de spini – află acum – Este al leneșului drum; Drumul celui neprihănit Întotdeauna-i netezit.

Proverbe 13:4

Cel leneș multe și-a dorit Și totuși, el nimic nu are; Dar parte de îndestulare Au harnicii, căci sunt sătui.

Estera 6:6

Și împăratul l-a-ntrebat: „Ce trebuie a face oare, Pentru un om, pentru cel care, Împărătește, eu voiesc, Acuma, ca să îl cinstesc?” Haman și-a zis, atunci, în sine: „Desigur, s-a gândit la mine! Pe cine altul să voiască Măria-sa, să îl cinstească?”

Fapte 9:6

Plin de fiori și-nspăimântat, Saul, pe Domnul, L-a-ntrebat: „Doamne, ce vrei să fac, acum?” „Te scoală, pleacă iar, la drum, Și intră în cetatea ‘ceea” – Îi zise El. „După aceea, Afla-vei, ce ai de făcut.”

Matei 20:8

Când înserarea s-a lăsat, Stăpânul viei l-a chemat Pe-al său ispravnic și, grăbit, Acestuia, i-a poruncit: „Du-te, cheamă-i pe lucrători, Să le plătești! Cei, cari din zori, S-au ostenit în a mea vie, La plată, ultimii să fie. Întâi, acei vor fi plătiți, Care în urmă sunt veniți.”

Luca 16:2

Averea. Omul l-a chemat, Pe-acel ispravnic și-a-ntrebat: „Ce vorbe-ajung până la mine? Ce tot aud eu, despre tine? Vreau, socoteală, să îmi dai! Ispravnic, nu mai poți să stai!”

Luca 16:4

Dar, ceva trebuie să fac, Spre a le fi, la toți, pe plac Atunci când timpul o să vie, Să fiu scos din isprăvnicie Și ca să pot a fi primit De toți, în case, negreșit!”