Luca 15:18 - Biblia în versuri 2014

¹⁸ Însă, pleca-voi înapoi, La tatăl meu și-i spun apoi: „Știu, tată, c-am păcătuit, Față de tine, și-am greșit Chiar împotriva cerului. Iertare – pentru mine – nu-i, Căci m-am purtat ca un nemernic.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

¹⁸ Mă voi ridica, mă voi duce la tatăl meu și-i voi spune: «Tată, am păcătuit împotriva Cerului și înaintea ta

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁸ Voi pleca din acest loc, mă voi duce la tatăl meu și îi voi zice: ‘Tată, am păcătuit împotriva cerului și împotriva ta.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁸ Ridicându-mă, mă voi duce la tatăl meu și-i voi spune: «Tată, am păcătuit împotriva cerului și înaintea ta;

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹⁸ Mă voi ridica şi mă voi duce la tatăl meu şi-i voi spune, Tată, am păcătuit împotriva cerului şi înaintea ta.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁸ Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu și-i voi zice: «Tată, am păcătuit împotriva cerului și împotriva ta

Luca 15:18 Referans Kwoze

Plângerile 3:40

La mersul nostru, să luăm Seama și să îl cercetăm, Ca să putem veni apoi, La Domnul nostru, înapoi.

Luca 15:21

Fiul i-a zis: „Sunt vinovat! Știu, tată, c-am păcătuit, Față de tine, și-am greșit Și împotriva cerului. Iertare – pentru mine – nu-i, Căci m-am purtat ca un nemernic. Al tău fiu, să mă chem, nu-s vrednic!”

Luca 18:13

În ăst timp, vameșul ședea, Deoparte, și nu îndrăznea Nici să-și ridice ochi-n sus, Ci s-a bătut în piept și-a spus: „O, Doamne, Tu care ești Sfânt, Ai milă! Păcătos, eu sunt!”

Matei 6:14

Iertând pe cei ce v-au greșit, Și voi, iertare-ați dobândit,

Ieremia 3:19

În gânduri adâncit eram Și în a Mea sine ziceam: „Cum să te pun printre acei Cari se vădesc aleși ai Mei Și să te trec la moștenire, Ca să poți pune stăpânire Pe țara ‘ceea minunată Care-i podoabă nestemată – Podoabă a podoabelor – A tuturor neamurilor? Credeam că Îmi vei spune „Tată!” Și n-ai să te abați, vreodată, Din calea Mea și-al Meu cuvânt.

Psalmi 25:11

Pentru-al Tău Nume, eu aș vrea Să ierți fărădelegea mea – Ce se arată-atât de mare – În nesfârșita-Ți îndurare!

Matei 6:9

De vreți ca să fiți ascultați: „Tată din cer, sfințit să fie Măritu-Ți Nume, pe vecie!

Matei 3:6

Acolo-n apa râului – După ce își mărturiseau Păcatul – botezați erau.

Ieremia 31:20

„Îmi este Efraim, iubit? Un scump copil, s-a dovedit?” „Atunci când despre el vorbesc, Pe dată Eu Îmi amintesc De el, cu mare gingășie Și simt un foc, flacăra vie, Căci arde inima în Mine. De-aceea, îi voi face bine Și-am să-i arăt, fără-ncetare, Nemărginita-Mi îndurare.”

Isaia 63:16

Însă cu toate-acestea, iată, Tu Doamne ești al nostru Tată. Căci Avraam nu ne-a știut, Israel nu ne-a cunoscut. Tu Doamne, numai, Te vădești Precum că al nost’ Tată ești, Căci Tu ești Cel care ne știe Din veșnicie-n veșnicie. Știut ești, de către popor, Fiind „Al nost’ Mântuitor”.

Proverbe 23:13

Să nu-l cruți, pe copilul care Greșește, de a ta mustrare; Căci cu nuiaua de-l lovești, Învățătură-i dăruiești Și chiar dacă o să îl doară, Pentru atâta n-o să moară.

Matei 7:11

Deci, dacă voi, cari răi sunteți Știți, daruri bune, să faceți – Simțind la fel cu-ai voștri prunci – Cu-atât mai mult, Domnul, atunci, Va da, celor ce Îi vor cere, Doar lucruri bune, cu plăcere.

2 Cronici 33:19

Mai multe rugi pe cari Manase, Lui Dumnezeu, le înălțase Și-asemenea felul în care Domnul îi dete ascultare, În cartea lui Hozai sunt scrise. Multe păcate făptuise Manase, și rele-a făcut. Acestea toate s-au trecut În cartea lui Hozai. La fel, Locul în cari zidise el Acele înălțimi pe care Aduceau jertfe fiecare Și cel pe care a-nălțat Idolul care închinat Fusese Astarteelor, Sau cele ale zeilor – ‘Nainte de-a fi fost smerit, De către Domnul – negreșit, Tot de Hozai sunt însemnate Și-n a lui carte așezate.

Luca 11:2

„Când vă rugați” – a zis Iisus – „În acest fel, trebuie spus: „Tată din cer, sfințit să fie Măritu-Ți Nume, pe vecie! Să vină-mpărăția Ta, Și să se facă voia Ta, Precum în cerul Tău cel sfânt, La fel și-aici, jos, pe pământ.

Iona 3:9

Că se îndură Dumnezeu. Se va căii, și ceasul greu – De noi – îl va îndepărta Și poate că ne va ierta. Astfel, mânia Lui aprinsă, Nădăjduim că va fi stinsă, Sub al ei val să nu pierim, Ci viața să ne-o izbăvim!”

Iona 2:4

Credeam că-s lepădat de Tine, Și-am spus: „Domnul m-a părăsit. Porunca, nu I-am împlinit, Iar El, acum, m-a lepădat. Știu însă că voi fi iertat, Căci nu pe veci pedepsit sânt Și am să-I văd iar Templul Sfânt.”

Daniel 4:26

Poruncile ce au fost date, În pace de a fi lăsate Atât trunchiul copacului Precum și rădăcina lui, Înseamnă că iar o să-ți fie Dată a ta împărăție, Atuncea când vei fi în stare Să-L recunoști pe-Acela care Se află-naltul cerului, Precum și stăpânirea Lui.

Plângerile 3:29

Să-și umple gura cu țărână Și să nădăjduiască până Nădejdea i se împlinește.

Luca 15:17

Feciorul și-a venit în fire Și-n gând, își zise: „Câți argați, La al meu tată, angajați, Belșug de pâine au, iar eu, De foame mor, pe-aici. Mie greu,

Luca 15:19

De-aceea, eu nu mai sunt vrednic Drept fiu al tău, să mă numesc. Mă iartă, pentru că-ndrăznesc, Să-ți cer, ca să mă faci argat!”