Luca 11:2 - Biblia în versuri 20142 „Când vă rugați” – a zis Iisus – „În acest fel, trebuie spus: „Tată din cer, sfințit să fie Măritu-Ți Nume, pe vecie! Să vină-mpărăția Ta, Și să se facă voia Ta, Precum în cerul Tău cel sfânt, La fel și-aici, jos, pe pământ. Gade chapit laPlis vèsyonNoua Traducere Românească2 El le-a zis: ‒ Când vă rugați, să ziceți astfel: „Tatăl nostru Care ești în Ceruri, sfințească-se Numele Tău! Vie Împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în Cer, așa și pe pământ! Gade chapit laBiblia în Versiune Actualizată 20182 El le-a zis: „Când vă rugați, să ziceți: Tatăl nostru, care ești în cer! Să fie sfințit numele Tău! Dorim venirea Regatului Tău și să se facă ce dorești pe pământ așa cum se face în cer! Gade chapit laVersiunea Biblia Romano-Catolică 20202 Atunci le-a zis: „Când vă rugați, spuneți: «Tată, sfințească-se numele tău, vie împărăția ta! Gade chapit laRomână Noul Testament Interconfesional 20092 El le-a spus: „Când vă rugaţi, spuneţi: Tată, sfinţească-se Numele Tău, să vină Împărăţia Ta, Gade chapit laBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu2 El le-a zis: „Când vă rugați, să ziceți: ‘Tatăl nostru care ești în ceruri! Sfințească-se Numele Tău; vie Împărăția Ta; facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Gade chapit la |
„Doamne, Tu care-ai fost mereu, Domn al părinților pe care Neamul lui Israel îi are, Oare nu Tu împărățești Și oare nu Tu stăpânești Asupra celor care sânt Pe fața-ntregului pământ? Nu ești stăpânul tuturor Mai marilor neamurilor? N-ai Tu tărie-n mâna Ta, Încât, nimeni nu-Ți poate sta În față și să izbutească, Ție să Ți se-mpotrivească?
Nu va avea teamă, de Tine? Și cine are să-ndrăznească, Numele Tău, să nu-L slăvească? Tu Doamne, numai Tu ești Sfânt, Iar Neamurile, câte sânt În lume, vor veni, la Tine, În fața Ta să se închine, Căci judecățile făcute, De către Tine, sunt știute De toți – că fost-au arătate – Și le-au văzut că-s minunate!”
Eu, niște jilțuri de domnie, Apoi, în urmă, am văzut. Acelora cari au șezut Pe ele, li s-a dat, îndată, Dreptul de-a face judecată. Mai multe suflete erau, Acolo. Ele se vădeau Precum că sunt ale celor Ce și-au păstrat credința lor Și cărora li s-a tăiat Capul, căci nu s-au lepădat, De mărturia lui Iisus, În nici un fel, și-au ținut sus – Oricând și-n orice loc – mereu, Cuvântul de la Dumnezeu. Erau și ale celor care Nu îi aduseră-nchinare Nici fiarei, nici icoanei ei Și n-au vrut oamenii acei Ca să-i primească semnul dat, Pe braț sau frunte, așezat. Aceștia, toți, au biruit, Au înviat și au domnit, Cu Domnul nost’, Hristos Iisus, Așa precum fusese spus, Ani mulți – în număr de o mie – În sfânta Lui Împărăție.
Apoi, domniile aflate, Sub ceruri, au a fi luate. Împărățiile ce sânt Pe fața-ntregului pământ – Cari sunt ale-mpăraților – Date-au să fie sfinților Celui Prea-Nalt. A Lui domnie Are să țină pe vecie. Toate puterile vor sta În slujbă-I și-L vor asculta, Căci doar a Lui Împărăție, Fără sfârșit are să fie!”
Însă în vremea cea pe care Această-mpărăție-o are – În vremea-n care-nscăunați, Pe tron, sunt ai ei împărați – Acela care, tot mereu, E-al cerurilor Dumnezeu Va ridica o-mpărăție Cari veșnică are să fie. Află că nimeni, peste ea, A fi stăpân, nu va putea, Căci nimicite, de ea, sânt Domniile de pe pământ. De-aceea, astă-mpărăție Va dăinui pe veșnicie.
De-aceea, Numele-Mi pe care L-ați pângărit fără-ncetare Când printre neamuri v-ați aflat, Va fi sfințit și înălțat, Iar neamurile au să știe Că Eu sunt Domnul, pe vecie, Căci vor vedea că printre voi, Eu am să fiu sfințit apoi. Sfințit voi fi, sub ochii lor, De către-al vost’ întreg popor” – Zice Acel care, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu.
Tu – din înaltul cerului – Ascultă rugăciunea lui Și dă străinului acel, Tot ceea ce-Ți va cere el, Spre a-Ți fi Numele făcut, Pe-ntreg pământul, cunoscut, Ca astfel, toți – de bună seamă – Mereu, de Tine să se teamă, Așa cum Israel se teme De Tine Doamne-n orice vreme. Străinul care o să vie, În acest fel are să știe Că-n ăst locaș – neîncetat – Numele Tău este chemat!