Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Luca 1:66 - Biblia în versuri 2014

66 Aceia care auzeau Aceste lucruri, se-ntrebau: „Ce va urma, oare, să fie, Pruncul acesta? Cine știe…” De-atunci, mâna lui Dumnezeu A fost, cu-acel copil, mereu.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

66 Toți cei ce le auzeau, le păstrau în inima lor, zicând: „Oare ce va deveni acest copil?“. Căci mâna Domnului era cu el.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

66 Ei rețineau informațiile despre el și se întrebau: „Oare ce va deveni acest copil?” Iar Iahve era în mod evident cu el.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

66 Toți cei care le auzeau le puneau la inima lor, spunând: „Ce va fi oare acest copil?”, pentru că mâna Domnului era cu el.

Gade chapit la Kopi

Română Noul Testament Interconfesional 2009

66 Toţi cei care auzeau, le păstrau în inima lor şi ziceau: „Oare ce va fi copilul acesta? Căci mâna Domnului este cu el.”

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

66 Toți cei ce le auzeau le păstrau în inima lor și ziceau: „Oare ce va fi pruncul acesta?” Și mâna Domnului era într-adevăr cu el.

Gade chapit la Kopi




Luca 1:66
16 Referans Kwoze  

Prin multe locuri, au umblat Și, peste tot, neîncetat, Al Domnului braț i-a-nsoțit. În număr mare, au venit Oameni, care i-au ascultat. Încrezători, s-au arătat, În vorba lor, în ce-au văzut, Și-apoi, în Domnul, au crezut.


Copilu-apoi le-a fost supus, Și-n Nazaret, au revenit. Maria, însă, și-a-nsușit Cuvintele, ce El le-a zis, Și-n inimă, ea le-a închis.


În liniște, Maria sta Și-n inimă doar, cugeta, La toate câte-a auzit.


Pe Iosif, Domnul l-a-nsoțit Și-n toate el a propășit, Iar casa Egipteanului, A fost, atunci, și casa lui.


„Uitați-vă cu toți, la Mine, Și ascultați-Mă dar, bine: Al omului Fiu, dragilor, În mâinile oamenilor, Dat fi-va!” Toți Îl ascultau,


Pruncul Iisus, mereu, creștea Și, în puteri, se întărea. De-nțelepciune era plin, Pentru că harul cel divin Al Domnului, L-a însoțit, De el, fiind – mereu – umbrit.


Din zi, în zi, pruncul creștea Și-n duh, mereu, se întărea. Doar în pustiu a locuit, Pân’ vremea i s-a împlinit – Abia atunci, venit-a el De se-arată, lui Israel.


Al Tău Cuvânt Îl voi avea Pus bine, în inima mea, Să nu ajung ca să greșesc Și-n contră-Ți să păcătuiesc!


Iată că al lui sprijin sânt: Cu mâna Mea îl întăresc Și cu-al Meu braț îl ocrotesc.


Și mâna Domnului, de-ndat’, Peste Ilie s-a lăsat, Iar el s-a-ncins și a fugit Încât, în față a ieșit La împărat, tocmai când el Voia să intre-n Izreel.


Un slujitor a cuvântat: „Eu cred că omul căutat, Îmi este bine cunoscut. Știe să cânte. L-am văzut Că este tânăr și voinic. Este războinic. Ce să zic? Vorbește bine și frumos; La chip, el este arătos Și-apoi să știi că Dumnezeu Îl însoțește, tot mereu. El este fiul cel pe care, Isai – din Betleem – îl are.”


Copilul Samuel creștea Și-n fața Domnului slujea. Un mic efod, el a avut, Care era, din in, făcut.


Fraților, ura, le-a sporit, Când visul le-a istorisit. Iacov, în schimb, nu a uitat Ceea ce Iosif a visat.


Găsește Doamne-acum, o cale Ca peste fiul dreptei Tale Să se așeze mâna Ta Și fă-o ca să poată sta Asupra fiului pe care Omul ales de Tine-l are!


Căci voi nădăjduiți, dragi frați, La o răsplată-n ceruri, sus, Așa după cum vi s-a spus Prin adevărul răspândit Prin Evanghelie – negreșit –


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite