21 Din fiecare jertfă dată, A fost luat pieptul și-o spată – Spata din dreapta – după care, Aron, pe rând, pe fiecare, Le legănă, căci le-a luat Precum un dar ce-i legănat, Așa cum Domnu-a poruncit, Când El, cu Moise, a vorbit.
Dacă vorbește cineva, Când va avea de spus ceva, Să folosească, tot mereu, Cuvintele lui Dumnezeu. Atunci când are cineva, Să îi slujească altcuiva, Slujirea trebuie-mplinită După puterea dobândită De-acela, de la Dumnezeu; Pentru ca astfel, tot mereu, Să fie Dumnezeu slăvit, Prin Cel ce fost-a răstignit, Deci prin Iisus Hristos, Cel care Și slavă și putere are, Acum, în anii care vin, Și-n vecii vecilor! Amin.
El Mi-a vorbit, în acest fel: „Tu ești al Meu Rob, Israel, În care vreau a se vedea, Apoi, întreagă slava Mea, Pentru că am găsit că-i bine Ca Eu să Mă slăvesc în tine.”
În orice loc aveți să stați, Voi, sângele, să nu-l mâncați! Dacă, de vită, este el, De păsări sau de orice fel, Veți ști că voi sunteți opriți, Ca sângele să-l folosiți
Din dobitocul ce-a murit, Din vita care a pierit Fiind de fiare sfâșiată, E-ngăduit a fi luată Grăsimea și s-o folosiți În orice fel. Precum voiți, Puteți a-i da-ntrebuințare, Afară numai de mâncare.
În mâna lui Aron – pe toate Acestea, câte-au fost luate – Va trebui ca să le pui, Și-n mâinile fiilor lui. Când ele fi-vor înmânate, Vor trebui ca legănate – Mai înainte – ca să fie, Căci toți vor trebui să știe Că darul care I-a fost dat Lui Dumnezeu, e legănat.