Levitic 8:7 - Biblia în versuri 2014

⁷ Cu hainele ce le-a făcut Mai înainte, i-a gătit, Așa cum Domul a dorit. Aron avea tunica lui Și mantia efodului. Apoi, cu brâul, l-a încins,

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁷ L-a îmbrăcat pe Aaron cu tunica, i-a înfășurat brâul în jurul mijlocului, l-a îmbrăcat cu mantia, a pus pe el efodul și l-a înfășurat cu brâul efodului, țesut cu măiestrie, legând astfel efodul de el.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁷ L-a îmbrăcat pe Aaron cu haina lungă, i-a strâns-o aproape de corp la mijloc folosind centura, l-a îmbrăcat cu pelerina, a pus pe el tunica și l-a echipat legându-i centura acesteia. Tunica era țesută artistic.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁷ A pus tunica pe Aaròn, l-a încins cu brâul, l-a îmbrăcat cu mantia și a pus pe el efodul, pe care l-a strâns cu brâul efodului cu care l-a îmbrăcat.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁷ A pus tunica pe Aaron, l-a încins cu brâul, l-a îmbrăcat cu mantia și a pus pe el efodul, pe care l-a strâns cu brâul efodului cu care l-a îmbrăcat.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁷ Și a pus pe el cămașa și l‐a încins cu brâul și l‐a îmbrăcat cu mantia, și a pus efodul pe el și l‐a încins cu cingătoarea țesută cu măiestrie a efodului, și a legat efodul de el.

Levitic 8:7 Referans Kwoze

Exodul 28:4

Iată ce haine, așadar, Ei au să facă: un pieptar; Apoi efodul o să fie Făcut; de-asemeni, o mantie, Precum și-o tunică, lucrată Doar la gherghef; ea e urmată Apoi, de-o mitră, după care, Brâul e ultima lucrare. Aron și-ai săi feciori să fie Gata să Îmi slujească Mie, Fiind ca preoți așezați, În haine sfinte-nveșmântați.

Galateni 3:27

Câți, în Hristos, v-ați botezat, Toți, în Hristos, v-ați și-mbrăcat.

Romani 13:14

Acum, luați dar seama bine, Și îmbrăcați-vă frumos, În Domnul nost’, Iisus Hristos. Grijă, de-acum, dragii mei frați, Nu trebuie să mai purtați Față de firea pământească, Să nu-i treziți pofta firească.”

Romani 3:22

Ea e neprihănirea dată De Dumnezeu, și-i căpătată De către oamenii, de jos, Doar prin credința în Hristos. Ea-i, de la Dumnezeu, de sus, Și doar credința în Iisus, O va aduce, peste cel – Și celui care crede-n El – Fără nici o deosebire.

Isaia 61:10

În al Meu Domn, Mă bucur Eu Și vesel sunt, în Dumnezeu, Căci Mi-a dat haina mântuirii, Mi-a dat mantaua izbăvirii. Cu o cunună-mpărătească, El a voit să Mă gătească, Precum este un mire-n casă, Sau precum este o mireasă Care de nuntă-i pregătită, Cu ale ei scule gătită.

Isaia 61:3

Vin și aduc celor pe care, Drept întristați Sionu-i are, Cununa cea împărătească, Cu care să-și împodobească Ale lor capete plecate Cari cu cenușe-s presărate. Ei n-au să plângă, pe vecie. Un untdelemn de bucurie, În locul plânsului le dau Și-a lor tristețe am s-o iau. În locul duhului mâhnit, Un strai de laudă-au primit, Ca „terebinți”, pe-ntinsul firii, Să fie, „ai neprihănirii” Și-apoi „un sad al Domnului, Spre a sluji spre slava Lui”.

Exodul 29:5

Cu hainele ce-ai să le faci Tu, pe Aron, ai să-l îmbraci. Tunica-ntâi, pe el, s-o pui, Cu mantia efodului. Pune-i apoi, efodul dar, Și să-i încingi – peste pieptar – Frumos, brâul efodului.

Exodul 28:2

Deci lui Aron – să iei aminte – Căci îi vei face haine sfinte, Care de cinste să-i slujească Și care să-l împodobească.

Exodul 28:6

„Efodul trebuie să fie Bine lucrat, cu măiestrie. Din aur, el va fi făcut, În care fi-va-ntrețesut O sumedenie de fire Care au fost din in subțire – Mai înainte – răsucite Și care trebuiesc vopsite Cu-albastru și cu purpuriu, Precum și cu cărămiziu.

1 Samuel 2:28

Eu l-am adus, la preoție, Atunci când l-am ales pe el, Din toți fiii lui Israel. Mereu – tămâie – trebuia Să ardă, înaintea Mea, Slujind pentru altarul Meu. Atuncea, dăruit-am Eu – Pentru a tatălui tău casă – Jertfele toate ce le lasă Israeliții și-s menite A fi, de flăcări, mistuite.

Езекиел 42:14

Atunci când vor intra cu toți, În locul sfânt, cei ce-s preoți N-o să mai trebuiască, iară, În curtea cea de dinafară Să iasă, căci hainele lor – Pe cari în timpul slujbelor Le folosesc – vor fi lăsate, Mereu, în locu-acela, toate, Pentru că ale lor veșminte Nu-s simple haine, ci sunt sfinte. Alte veșminte au să-și pună Atunci când oameni se adună Și au să meargă-n fața lor, În curtea ce-i pentru popor.”