Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Levitic 4:24 - Biblia în versuri 2014

24 Luat va fi țapul acel Și dus, la Domnul, va fi el. Când are să-l înfățișeze, Pe capul lui, să își așeze Mâinile sale și-apoi are Să-l junghie, în locul care E pentru arderea de tot. Această jertfă o socot – Așa precum v-am dat de știre – Drept jertfă pentru ispășire.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

24 Să-și pună mâna pe capul țapului și acesta să fie înjunghiat în locul unde se înjunghie arderile-de-tot înaintea Domnului. Aceasta este o jertfă pentru păcat.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

24 Să își pună mâna pe capul țapului care trebuie să fie înjunghiat în locul unde se înjunghie animalele care urmează să fie arse integral înaintea lui Iahve. Acesta este un sacrificiu pentru păcat.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

24 Să-și pună mâna pe capul țapului și să-l înjunghie în locul unde se înjunghie arderile de tot înaintea Domnului! Aceasta este o jertfă pentru păcat.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

24 Să-și pună mâna pe capul țapului și să-l înjunghie în locul unde se înjunghie arderile-de-tot înaintea Domnului. Aceasta este o jertfă de ispășire.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

24 Și să‐și pună mâna pe capul țapului și să‐l junghie în locul unde se junghie arderea de tot înaintea Domnului: este o jertfă pentru păcat.

Gade chapit la Kopi




Levitic 4:24
17 Referans Kwoze  

La fel precum sunt niște oi Rătăcitoare, eram noi, Căci fiecare își vedea De drumul pe care-l avea. Pe El, Domnu-L făcu să cadă, Nelegiuirii noastre, pradă.


Apoi trebuie-njunghiat Țapul care avea menire De jertfă pentru ispășire Adusă-n fața Domnului, Pentru întreg poporul Lui. Sângele țapului adus Va trebui să fie dus, Dincolo de perdeaua care Este în cort, despărțitoare, Căci face-va apoi, cu el, Ca și cu cel de la vițel. Cu sânge, trebuie stropit Înspre capac și, negreșit, Se va stropi și-n fața lui, Cu sângele vițelului.


În locu-n care-njunghiată E jertfa care a fost dată Ca ardere de tot să fie, Va trebui ca să se vie Cu dobitocul ce-o să țină Locul de jertfă pentru vină. Cu sângele acestui dar, Să se stropească pe altar, Precum și împrejurul lui.


„Iată cuvântul Domnului, Pentru Aron și fiii lui, Cuvânt cari face referire La jertfa pentru ispășire. Acest cuvânt, se înțelege Că, pentru voi, are-a fi lege. Vita ce trebuie-a fi dată Ca jertfă, fi-va-njunghiată Doar într-un loc anume care E pentru astfel de lucrare – Deci pentru arderea de tot – Căci, prea sfânt lucru, o socot.


Când are s-o înfățișeze, Pe capul ei, să își așeze Mâna – în fața cortului – Și-acolo-apoi – la ușa lui – Să o înjunghie de-ndat’. Sângele ei va fi luat, De preoți, care – precum știi – Vor fi ai lui Aron copii. Ei vor stropi, peste altar, Cu sângele acestui dar.


Când are să-l înfățișeze, Pe capul lui, să își așeze Mâna – în fața cortului – Și-acolo-apoi – la ușa lui – Să îl înjunghie de-ndat’. Sângele îi va fi luat De preoți, care – precum știi – Vor fi ai lui Aron copii. Ei vor stropi, peste altar, Cu sângele acelui dar.


Când are să-l înfățișeze, Pe capul lui, să își așeze Mâna – în fața cortului – Și-acolo-apoi – la ușa lui – Să îl înjunghie, de-ndat’. Sângele îi va fi luat, De preoți, care – precum știi – Vor fi ai lui Aron copii. Ei vor stropi, peste altar, Cu sângele acelui dar.


Cu jertfa lui, apoi, să vie Și să-și înjunghie-al său dar, La miazănoapte de altar. Iar preoții, care – cum știi Că sunt ai lui Aron copii – Stropi-vor, cu sângele lui, Jur împrejuru-altarului.


Vițelul care va fi dat Ca jertfă, fi-va-njunghiat Apoi, ‘naintea Domnului. Va fi luat sângele lui, De preoți, care – precum știi – Sunt dintr-ai lui Aron copii. Ei vor stropi apoi, cu el Jur împrejur, altaru-acel Cari pentru jertfe e adus Și-n fața cortului e pus.


„Iată ce trebuie jertfit Pe-altar apoi, necontenit: Doi miei de-un an Îmi vei fi dat, Ca jertfă, zilnic, necurmat.


S-aducă mielu-n locul sfânt – Deci unde dobitoace sânt Aduse-a fi sacrificate, Pentru a fi, drept jertfe, date. Acolo fi-va-njunghiat Mielul care a fost luat. Al preotului o să fie Acesta, căci – precum se știe – Al său e orice dobitoc Adus ca jertfă-n acel loc, Fie că jertfa este dată De ispășit, sau e luată Jertfă de vină. Să se știe Că acest lucru o să fie, Pentru Israel, pe pământ, Un lucru care e prea sfânt.


Argintul care s-a primit De la toți cei care veneau, Jertfe de vină, de-aduceau – Sau jertfe ce aveau menire De jertfe pentru ispășire – Fusese dat preoților, Acesta fiind partea lor.


Stăpânul dobitocului Să pună, peste capul lui, Mâna și-apoi, să îl jertfească. Numai așa o să-l primească Domnul, făcând în acest fel, O ispășire, pentru el.


Toată suflarea o să vină – Adică are să poftească Doar cei de parte bărbătească, Deci toți acei pe care-i știi Că sunt, ai lui Aron, copii – Și vor mânca din jertfa dată. Această lege, arătată, Voiesc acuma, să se știe, Că e o lege, pe vecie, Pe care, o veți ține voi Și toți urmașii voștri-apoi. Ea e o lege privitoare La darurile de mâncare Cari, Domnului, sunt dăruite Și cari, de foc, sunt mistuite. Cine se-atinge, negreșit, De ele, are-a fi sfințit.”


Iar preotul – care, cum știi, E dintre-ai lui Aron copii, Și va fi uns, în locul lui – S-aducă darul, Domnului. Această lege, să se știe Că, veșnică, are să fie! Deci ars trebuie acest dar, În întregime, pe altar.


Au luat țapii cu menire De jertfe pentru ispășire Și-au mers în față la-mpărat Și la cei cari s-au adunat La Templu. Cei prezenți s-au dus Și mâinile pe țapi și-au pus.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite