Levitic 26:5 - Biblia în versuri 2014

⁵ Abia de fi-va treierat Grâul, din holdele câmpiei, Și veți începe strânsul viei Care atât de mult va ține, Până când semănatul vine. Din brazdele-ntoarse de plug, Veți avea pâine, din belșug, Din care, voi o să mâncați Până când fi-veți săturați. În țară, o să viețuiți Făr’ ca, de frică, să mai știți.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁵ Secerișul va ține până la culesul viei și culesul viei va ține până la semănat. Veți mânca pâine din belșug și veți trăi în siguranță în țara voastră.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁵ Seceratul va dura până la culesul viei; iar acest cules va dura până la semănat. Veți mânca pâine din abundență și veți trăi protejați în țară.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁵ Treieratul vostru va ține până la culesul viilor și culesul viilor va ține până la semănat; veți mânca pâinea voastră până ce vă veți sătura și veți locui în siguranță în țara voastră.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁵ Abia veți treiera grâul, și veți începe culesul viei, și culesul viei va ține până la semănătură; veți avea pâine din belșug, veți mânca și vă veți sătura și veți locui fără frică în țara voastră.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁵ Și treieratul vostru va ajunge până la culesul viilor și culesul viilor va ajunge până la semănat și vă veți mânca pâinea cu saț și veți locui fără temere în țara voastră.

Levitic 26:5 Referans Kwoze

Amos 9:13

Domnul a zis: „Vin zile-n cari Acei ce se vădesc plugari Au să-i ajungă pe acei Ce sunt secerători, iar cei Cari strugurii i-au adunat Și-apoi în teascuri i-au călcat, Au să-i ajungă pe cei care Sămânță-mprăștie-n ogoare. Mustul va picura din munți, Pe ale dealurilor frunți, Când vor veni zilele-acele.

Ioel 2:26

Atuncea, voi o să mâncați Și-astfel o să vă săturați. Numele Celui cari, mereu, Vă este Domn și Dumnezeu, Aveți să-L lăudați apoi, Căci minuni face pentru voi. N-am să îngădui, de ocară, Al Meu popor s-ajungă iară!

Ioel 2:19

Poporului, El i-a vorbit: „Și grâu și must, Eu vă trimit Și untdelemn proaspăt apoi, Căci săturați vreau să fiți voi, Ca nu cumva s-ajungeți iară, Printre popoare, de ocară.

Proverbe 1:33

Acel ce mă va asculta, Fără de griji, însă, va sta Și-o să trăiască liniștit, De toate relele, ferit.”

Deuteronom 11:15

Cu iarbă bună pentru vite, Vor fi câmpiile-nvelite. Roade vor fi, îmbelșugate, Și veți mânca pe săturate.

1 Timotei 6:17

Îndeamnă-i pe bogații care, Al nostru veac, acum, îi are, Să nu se umfle de trufie Și să nu-și pună-n bogăție, A lor nădejde viitoare, Căci se vădește trecătoare; Ci să și-o pună-n Dumnezeu, Cel ce ne dă totul, mereu, Pentru a noastră bucurie.

1 Petru 1:5

Puterea, de la Dumnezeu, Azi, prin credință, vă păzește Și ne-ncetat, vă ocrotește, Căci mântuirea pregătită, Gata-i a fi descoperită, În vremurile de apoi, Și-o veți putea primi și voi.

Fapte 14:17

Măcar că Domnul, niciodat’, La drept vorbind, nu S-a lăsat Fără să facă mărturie: V-a făcut bine, cum se știe, Că a dat ploaie, după care V-a dat și vremuri roditoare, Și hrană – din belșug – v-a dat, Și bucurie v-a turnat, În inimi, de vi le-a umplut.”

Matei 23:37

„Ierusalim, Ierusalime – Asemenea-ți, nu mai e nime’! Pe-ai mei proroci ți i-am trimis, Însă, mereu, tu i-ai ucis Pe cei ce i-am trimis la tine! De câte ori, pe lângă Mine, Am vrut să-i strâng pe fiii tăi, Precum găina, puii săi? Dar n-ai vrut. Cu-ndărătnicie,

Ieremia 23:6

Când vremea Lui are să vie, Mântuit, Iuda, o să fie, Iar Israelul va avea, În locuință, liniștea. Un Nume, El o să primească Și astfel au să Îl numească Toți oamenii din țara voastră, „Domnul, Neprihănirea noastră!”

Proverbe 18:10

Numele Domnului e tare, Precum un turn de apărare: La El, omul neprihănit Aleargă și-i adăpostit.

Psalmi 90:1

Doamne, din neam în neam ai fost Al nostru loc de adăpost.

Exodul 16:8

Moise a zis: „În fața voastră, Domnul – în astă seară chiar – Vă va da carne multă, iar În zori, aveți să căpătați Și pâine, să vă săturați. Căci Dumnezeu v-a auzit – În contra Lui – cum ați cârtit. Iată, vă-ntreb – acum – pe voi: Să-mi spuneți, cine suntem noi? Să știți dar, căci cârtirea voastră Nu se îndreaptă-n contra noastră, Ci împotriva Domnului.”

Osea 2:18

Cu cei care, popor, Îmi sânt, Am să închei un legământ. El, încheiat, o să mai fie Cu fiarele de pe câmpie, Cu neamul zburătoarelor Precum și-al târâtoarelor. Arcul îl voi sfărma în țară, Și sabia. Voi scoate-afară Orice unealtă de război, Căci liniște le dau apoi.

Psalmi 144:13

Grânare pline, avem noi; Turmele ne sporesc apoi, Cu miile, cu zeci de mii, Pe-ntinsele noastre câmpii.

Isaia 1:19

Dacă vreți voi să căutați Poruncile-Mi să le urmați, De rodul cel mai bun din țară O să aveți – toți – parte, iară.

Isaia 30:23

Atuncea, Domnul va avea Grijă ca ploaie să îți dea, Peste pământu-nsămânțat Și pâine el îți va fi dat. Ogoarele scăldate-n soare Îți vor da pâine hrănitoare. Turmele tale, necuprinse, Vor paște pe pășuni întinse,

Osea 2:20

Logodna ta are să fie Făcută prin credincioșie Și-n acest fel, vei fi putut, Pe Domnul, să-L fi cunoscut!”

Ioel 2:22

Fiare din câmp, nu vă speriați, Ci voi – acum – vă bucurați, Căci iar, izlazul din pustie Plin de verdeață o să fie. Pomii – iar – roadă o să dea, Smochinul de-asemenea Și-apoi și vița cea de vie Plină de rod are să fie.