Levitic 26:16 - Biblia în versuri 201416 Iată, atunci ce vă voi face: Nu am a vă lăsa în pace, Ci trimit groaza peste voi, Lingoarea, frigurile-apoi, Iar ochii voștri se vor stinge Și viața vi se va prelinge Din trupuri. Roada semănată, De-ai voști’ vrăjmași va fi mâncată. Gade chapit laPlis vèsyonNoua Traducere Românească16 iată ce vă voi face: voi aduce groaza peste voi. Tifosul și frigurile vor face să vi se stingă ochii și să piară viața din voi. Vă veți semăna degeaba sămânța, căci o vor mânca dușmanii voștri. Gade chapit laBiblia în Versiune Actualizată 201816 vă spun de-acum ce vă voi face: voi aduce teroarea peste voi. Tifosul și febra vor face să vi se stingă ochii și să dispară viața din voi. Vă veți semăna degeaba semințele (în pământ); pentru că (recoltele care vor crește din ele) le vor mânca dușmanii voștri. Gade chapit laVersiunea Biblia Romano-Catolică 202016 iată ce vă voi face: voi trimite peste voi teroarea, tuberculoza și febra care vă vor secătui ochii și vă vor istovi sufletul; veți semăna în zadar, căci o vor mânca dușmanii voștri. Gade chapit laBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu16 iată ce vă voi face atunci. Voi trimite peste voi groaza, lingoarea și frigurile, care vor face să vi se stingă ochii și să piară viața din voi. Sămânța o veți semăna în zadar, căci o vor mânca vrăjmașii voștri. Gade chapit laTraducere Literală Cornilescu 193116 vă voi face și eu aceasta: voi atârna peste voi spaimă, lingoare și friguri, care vă vor topi ochii și vă vor face sufletul să lâncezească; și vă veți semăna sămânța în zădar, căci o vor mânca vrăjmașii voștri. Gade chapit la |
Ei au să vină, pe furiș. Mânca-vor al tău seceriș Și pâinea ta și-ai tăi copii: Îți vor mânca fiice și fii. Au să-ți mănânce oi și boi, Smochini și via ta. Apoi, Prin ascuțișul sabiei, Cetățile-ți vor trece ei, Căci au să-ți fie nimicite Cetățile cele-ntărite De care mult te mai mândreai Și-n care-ncredrea-ți puneai.
El, roadele pământului, La va mânca. De-asemenea, Rodul cari turma-l va avea, O să-l mănânce, negreșit, Până când fi-vei nimicit. Nimic nu-ți va lăsa, din grâne: Nici grâu, nici must nu-ți va rămâne, Nici untdelemn și nici viței; Nici de la oi nu-ți lasă miei. De toate, fi-vei jefuit, Până când tu vei fi pierit.
Iată urgia pregătită De către Domnul, hărăzită Popoarelor care, apoi Au să pornească cu război, Către Ierusalim: lovite Ajunge-vor, pe negândite, De o putreziciune mare. Cât încă fi-vor în picioare, Carnea o să le putrezească. Gurile au să se golească Prin putrezirea limbilor; Găvanele ochilor lor, Goale ajunge-vor de-ndat’, Căci ochii se vor fi uscat.
Apoi, Îngerul Domnului A coborât, din cerul Lui, Și-a mers la Ofra. El a stat Sub un stejar, acolo-aflat. Ioas era stăpânul lui – Adică al stejarului. Pe Ghedeon, fiu, îl avea Și din Abiezer venea, După familia tatălui. În vremea ‘ceea, fiul lui – Cari Ghedeon a fost chemat – Era cu teascul său aflat În acel loc și grâu bătea, Căci să-l ascundă, el voia, Din fața Madianului.
El a vorbit poporului: „De-asculți de glasul Domnului, Făcând numai ce este bine În fața Lui, dacă vei ține Poruncile ce ți le-a dat Și legile ce le-a lăsat, Atuncea nu vei fi lovit, Cu bolile ce au venit Pe Egipteni și-al lor pământ, Pentru că Eu, Eu Domnul sânt – Acela care, pe-a ta cale, Îți vindecă rănile tale.”
Când foamete are să fie, Când valul ciumei o să vie Sau când rugina va cădea, Tăciunele de-asemenea, Ori când lăcuste-au să apară Făcând mare prăpăd în țară, Sau de cumva vrăjmașul rău Va-mpresura poporul Tău – În țara lui, sau în cetate – Când bolile nenumărate Se vor abate peste el, Sau când urgii, de orice fel, Îl vor lovi, atunci – cumva –