Levitic 22:18 - Biblia în versuri 201418 „Să duci porunca Domnului, Pentru Aron și fiii lui, Și pentru-ntregul Israel! Vorbește-le, în acest fel: „Dacă din Israel, oricine Voiește a veni la Mine, Cu jertfe cari să le socot A-Mi fi drept ardere de tot, Sau dar, dat prin bunăvoință, Trebuie-a ști acea ființă, Oricine-ar fi cei care vin – Fiu din Israel, sau străin – Gade chapit laPlis vèsyonNoua Traducere Românească18 „Vorbește-le lui Aaron, fiilor săi și tuturor fiilor lui Israel și spune-le: «Toți bărbații din Casa lui Israel sau dintre străinii din Israel care își vor aduce ofranda ca jertfă pentru împlinirea jurămintelor lor sau ca daruri de bunăvoie, pe care ei le aduc Domnului ca ardere-de-tot, Gade chapit laBiblia în Versiune Actualizată 201818 „Vorbește lui Aaron, fiilor lui și tuturor israelienilor astfel: «Toți bărbații dintre descendenții lui Israel și toți străinii din poporul Israel care vor dori să aducă un sacrificiu ars integral închinat lui Iahve, indiferent că este unul pentru respectarea jurămintelor lor sau ca dar benevol, Gade chapit laVersiunea Biblia Romano-Catolică 202018 „Spune-le lui Aaròn și fiilor lui și tuturor fiilor lui Israél: «Oricine din casa lui Israél sau dintre străinii din Israél care aduce darul său pentru orice vot sau orice dar voluntar Domnului ca ardere de tot, Gade chapit laBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu18 „Vorbește lui Aaron și fiilor lui și tuturor copiilor lui Israel și spune-le: ‘Orice om din casa lui Israel sau dintre străinii din Israel care va aduce o ardere-de-tot Domnului, fie pentru împlinirea unei juruințe, fie ca dar de bunăvoie, Gade chapit laTraducere Literală Cornilescu 193118 Vorbește lui Aaron și fiilor lui și tuturor copiilor lui Israel și spune‐le: Oricine din casa lui Israel sau din cei ce stau vremelnic în Israel își va aduce darul, după toate juruințele lor și după toate darurile lor de bună voie pe care le aduc ei ca ardere de tot Domnului; Gade chapit la |
Când veți voi să dăruiți Jertfe, pe cari să le socot Să fie drept arderei de tot Ce sunt de flăcări mistuite, Aduse spre a fi-mplinite Ori niște juruințe, sau Poate sunt jertfe ce se dau De bunăvoie, jertfe care Le-aduceți la vreo sărbătoare, Din turme și cirezi luați Jertfa pe care vreți s-o dați. Prin ele, un miros plăcut, Îi va fi Domnului făcut.
Pavel, la Corinteni, a stat Un timp destul de-ndelungat. În urmă, el i-a părăsit, Pe frații săi și a pornit, Cu o corabie, la drum – Spre Siria – având acum, Însoțitori, pe Acuila Și-a lui soție, Priscila. Pavel, în Chencrea, când ajunse, Întâi și-ntâi, capul își tunse, Căci avusese de-mplinit O juruință. Au sosit
Iată acum, ce nu se poate Ca să mâncați voi, în cetate: Nu veți putea, fără-ndoială, Din grâul dat ca zeciuială Ca să mâncați; de-asemenea, Nu veți putea din must a bea; Opriți vor fi, de la mâncare, Primii născuți pe cari îi are Cireada, sau turma de oi; Sunteți opriți a mânca voi, Din darul ce-i de trebuință Spre-a împlini o juruință, Din darurile ce se-adună – Cari date sunt de voie bună – Din primul rod al câmpului.
Afară de acestea, voi Aveți a mai păzi apoi, Sabatele lui Dumnezeu. Cu daruri să veniți, mereu. Aduceți jertfele făcute – Așa precum au fost cerute – Spre-a împlini o juruință. Aduceți toți – după putință – Daruri, care vor fi făcute, De bunăvoie și plăcute Vor fi în fața Domnului, Când fi-vor înaintea Lui.
Faceți să fumege, de-ndat’, Jertfele cari, cu aluat Făcute sunt și au menire De jertfe pentru mulțumire! Trâmbițe-n mâini să vă luați, Cu ele ca să trâmbițați! Vestiți-vă voi, fiecare, Ce daruri dați pentru mâncare, Precum și cele ce se-adună, Date fiind de voie bună! Vestiți ce daruri sunt făcute Și faceți-le cunoscute! Deci voi, fii ai lui Israel, Să faceți dar, în așa fel, Precum vă place, tot mereu!” – Spusese Domnul Dumnezeu.
„Nici gând! Să fie blestemat Acela ce s-a arătat Înșelător, acela care – Deși în a lui turmă are Vite de parte bărbătească – Drept jertfă o să-I dăruiască Lui Dumnezeu, vita pe care O știe că beteșug are. Eu sunt un mare Împărat. Numele Meu e-nfricoșat Printre popoarele ce sânt Pe fața-ntregului pământ” – A cuvântat Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are.
Levitul Core, acel care, Pe Imna, drept părinte-l are – Și care fost-a rânduit Ca ușier la răsărit – Fusese supraveghetor Al tuturor darurilor Cari pentru Domnul se adună, Date fiind, de voie bună. Acestea erau daruri care Se închinau prin ridicare. În grija lui – de-asemenea – Și lucruri sfinte, mai avea.