Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Levitic 22:10 - Biblia în versuri 2014

10 „Mereu, fiți cu luare-aminte: Din lucrurile cele sfinte, Nu va mânca nici un străin Și nici aceia care vin, La preot, oaspeți să îi fie. De-asemenea, să se mai știe Că de la ele e oprit Și-acela care e tocmit, Cu ziua doar, ca să muncească.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

10 Niciun om care nu este preot să nu mănânce din lucrurile sfinte. Nici peregrinul și nici cel angajat de preot ca zilier să nu mănânce din lucrurile sfinte.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

10 Niciun om care nu este preot, să nu mănânce din lucrurile sfinte. Nici musafirul și nici cel angajat de preot pentru o zi, să nu mănânce din lucrurile sfinte.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

10 Străinul să nu mănânce din ceea ce e sfânt; oaspetele preotului și cel tocmit cu ziua să nu mănânce ceea ce este sfânt!

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

10 Niciun străin să nu mănânce din lucrurile sfinte; cel ce locuiește la un preot ca oaspete și cel tocmit cu ziua să nu mănânce din lucrurile sfinte.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

10 Și niciun străin să nu mănânce din ce este sfânt; oaspetele preotului și simbriașul lui să nu mănânce din ce este sfânt.

Gade chapit la Kopi




Levitic 22:10
11 Referans Kwoze  

Fără a-i fi îngăduit, Pâinile-acelea le-a mâncat – Tocmai pe-acelea le-a luat – Aflate-n Casa Domnului Spre punere-naintea Lui, Deși doar preoții puteau Ca să le ia, căci drept aveau.


Atuncea, preotul s-a dus Până la masa Domnului, Și a luat, din fața Lui, Pâinea care a fost sfințită. Aceasta fost-a-nlocuită Cu pâine caldă, imediat Cum de pe masă s-a luat. Pâinea pe care a luat-o, Lui David, preotul i-a dat-o.


Ei să mănânce, negreșit, Tot ceea ce a fost slujit Pentru această ispășire. Așa vor duce la-mplinire Totul, și fi-vor închinați În slujbă; Astfel așezați, După ce fost-au pregătiți, Ei au să fie și sfințiți. Din carnea ‘ceea, nimenea – Parte – nicicând, nu va avea.


Nici veneticul de la voi – Nici simbriașu-asemenea – Parte de Paști, nu va avea.


Dacă a preotului fată Ajunge văduvă, vreodată, Sau dacă ea e despărțită De soț, făr’ a fi-nvrednicită Cu vreun urmaș și dacă vrea La tatăl să revină ea – La fel cum fost-a prima dată, Pe vremea când fusese fată – Are să-i fie-ngăduit Ca să mănânce, negreșit, Din hrana tatălui ei, care E preot; dar, voie nu are, Nici un străin, nicicând, din ea, Pentru mâncare, ca să ia.


Aron și-ai lui fii să păzească Slujba primită, preoțească. Străinul care a venit, La voi și-n urmă, a-ndrăznit Să se apropie, să știți, Cu moartea, să îl pedepsiți.”


Lui Moise și Aron apoi, Domnul le dete porunci noi: „Iată porunca privitoare La Paște, pentru fiecare: Străinilor să nu le dai, Din ele, a mânca. Să tai


Îngăduit îi este lui Ca, din mâncarea Domnului – Fie că lucrurile-s sfinte, Fie că ele sunt prea sfinte – Pentru folosul său, să ia.


Tocmai atuncea, se găsea Un om, acolo. El ședea, Închis, în fața Domnului. În slujba împăratului, Omul acela s-a aflat, Fiind mai mare așezat, Peste păstorii cei pe care, În slujba lui, Saul îi are. De neam, fusese Edomit Și, Doeg, el era numit.


Astfel, cel ce-a fost așezat Drept dregător, nu i-a lăsat Ca – de atuncea înainte – Să mai mănânce lucruri sfinte, Până când unul din preoți Avea să-ntrebe, pentru toți – Ca să se știe – pe Urim Și de asemeni, pe Tumim.


Nu ați făcut ce-am poruncit Păzind ce trebuie păzit, Pentru că n-ați luat aminte La ale Mele lucruri sfinte. Pe-acei străini, voi i-ați adus Și-apoi, în locul vost’ i-ați pus Să facă ei slujba pe care Locașul Meu cel sfânt o are.”


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite