Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Levitic 17:10 - Biblia în versuri 2014

10 „Dacă un om, din Israel – Sau din străini-aflați la el – Mănâncă sânge, va vedea Că-Mi voi întoarce Fața Mea, Îndată, împotriva lui – Deci împotriva omului Care, cu sânge, s-a hrănit – Și astfel, fi-va nimicit.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

10 Dacă vreunul din Casa lui Israel sau vreun străin care locuiește în mijlocul vostru va mânca vreun fel de sânge, Îmi voi întoarce fața împotriva acelui om care mănâncă sânge și-l voi nimici din poporul său.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

10 Dacă vreun israelian sau vreun străin care locuiește în mijlocul vostru va mânca ceva cu sânge, Îmi voi întoarce fața împotriva lui și îl voi elimina din poporul lui!

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

10 Oricine, din casa lui Israél sau dintre străinii care locuiesc în mijlocul lui, mănâncă sânge de orice fel, îmi voi întoarce fața împotriva celui care mănâncă sângele și-l voi nimici din mijlocul poporului său.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

10 Dacă un om din casa lui Israel sau din străinii care locuiesc în mijlocul lor mănâncă sânge de orice fel, Îmi voi întoarce Fața împotriva celui ce mănâncă sângele și-l voi nimici din mijlocul poporului său.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

10 Și oricine din casa lui Israel sau dintre străinii de loc care stau vremelnic între ei, va mânca orice fel de sânge, îmi voi pune fața împotriva sufletului care a mâncat sânge și‐l voi stârpi din mijlocul poporului său.

Gade chapit la Kopi




Levitic 17:10
25 Referans Kwoze  

Vă spun că viața trupului – (Sufletul) – e-n sângele lui. V-am dat sângele așadar, Ca voi să-l puneți pe altar, Pentru că este-a lui menire De a vă face ispășire Pentru al vostru suflet. Iată, Prin viața care e aflată În sânge, voi să aveți știre Că vi se face ispășire.


Dar sângele, să nu cumva, Să îl mănânce cineva, Căci el e viața trupului – În el este sufletul lui. Să nu mănânci dar, când vei vrea Carne, și sufletul din ea.


Doar sângele, să nu-l mâncați, Ci pe pământ, să îl vărsați.


Aceasta, vreau ca să se știe, Că e o lege, pe vecie, Pe care să o țineți voi Și toți urmași voștri-apoi, În orice loc aveți să fiți Și-oriunde o să locuiți. Cu nici un chip, să nu mâncați Grăsimi, sau sânge să gustați!”


„De-aceea, Domnul oștii – Cel Ce-i Dumnezeu în Israel – A zis: „Fața-Mi întorc spre voi, Ca să vă meargă rău apoi, Pentru că, iată, Eu doresc, Pe Iuda să îl nimicesc!


Mai mulți, la Saul, au fugit, În grabă, și l-au înștiințat De tot ceea ce s-a-ntâmplat: „Iată, poporul tău greșește, Acuma, și păcătuiește Față de Dumnezeu, căci iată, Cu sânge, carnea e mâncată!” Saul a zis: „Vă dau de știre Că faceți o nelegiuire. O piatră mare să luați Și-aicea să o așezați.


Îmi voi întoarce Fața Mea, În contra voastră – veți vedea – Și-atunci, bătuți, aveți să fiți De-ai voști’ vrăjmași și fugăriți. Cei care vă urăsc apoi, Jug greu, vor așeza pe voi Și tot mereu, o să fugiți, Chiar dacă n-ați fost urmăriți.


Carnea numai, cu viața sa – Deci sângele – îl veți lăsa! Să nu cumva să îl mâncați,


În sfântul Meu Locaș, apoi, Niște străini ați adus voi, A căror inimă se-arată Că împrejur nu e tăiată, Iar carnea lor, de-asemenea, Tot netăiată e și ea. Oameni-aceștia Mi-au spurcat Casa, în ea, când au intrat. Grăsimea, pâinea Mea apoi, Și sângele le-ați adus voi În fața urâciunilor Avute de al vost’ popor Și rupt-ați legământul Meu, Pe cari, cu voi, l-am făcut Eu.


Fața-Mi întorc spre-acel popor Și fi-voi împotriva lor. Iată-i, din flăcări au ieșit, Dar arși vor fi ei, negreșit. De focu-acesta, Eu socot Că o să fie arși, de tot. Fața-Mi întorc spre-acel popor Și fi-voi împotriva lor. În felu-acesta, mai apoi, Că Eu sunt Domnul, veți ști voi.


În contra lui, are să stea – Atunci – întoarsă, Fața Mea. Un semn de pomină, astfel, Am să îl fac s-ajungă el Căci nimicesc ființa lui, Din mijlocul poporului. În felu-acesta, mai apoi, Că Eu sunt Domnul, veți ști voi!


Pe cei răi, El nu-i va lăsa, Căci își întoarce Fața Sa În contra lor și astfel sânt Înlăturați de pe pământ Și ștearsă-i pomenirea lor.


Doar sângele să nu-l mâncați, Ci, pe pământ, să îl vărsați.”


Nimic – cu sânge – nu mâncați; Nici să ghiciți, nu încercați Voi, după vârcolaci, nicicând; Nici după nori, pe cer, umblând.


Spune-le dar: „Cel cari, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu, A zis în ăst fel: „Voi mâncați Carnea cu sânge. Ridicați Ochii la ai voști’ idoli. Voi Știți să vărsați sânge apoi. Iar după tot ce săvârșiți, Vreți, țara, să o stăpâniți?


Privirile-Mi sunt îndreptate, Acuma, spre astă cetate, Pentru că-n vremea care vine, Voiesc să îi fac rău, nu bine. Am să o dau celui aflat, În Babilon, ca împărat, Iar el are să pună foc Cetății și acestui loc.”


Eu cred că-i bine a le scrie, Despre ce trebuie să știe, Și-anume, ca să se ferească De pângărirea idolească, De-ale curviilor păcate, De sânge, vite sugrumate.


Atunci, cum oare, pedepsit, Va fi cel cari s-a arătat Că, în picioare, L-a călcat, Pe-Acela care e, mereu, Fiu, pentru-al nostru Dumnezeu, Și-a pângărit prin fapta lui, Sângele legământului – Sânge cu care-a fost sfințit – Și astfel, L-a batjocorit Pe Duhul harului apoi?


Deci voi, mereu, să vă feriți De lucrurile pângărite, Cari, idolilor, sunt jertfite, De-ale curviilor păcate, De dobitoace sugrumate, De sânge. Dacă vă păziți De-aceste lucruri, voi să știți Că va fi bine tuturor. Fiți sănătoși dar, fraților.”


Asupra prăzii, de îndat’, Cu toți-apoi s-au aruncat. Au adunat viței și boi, Precum și foarte multe oi Pe care le-au înjunghiat Jos – pe pământ – și le-au mâncat Cu tot cu sânge, negreșit.


„Să nu credeți că sete-mi vine! Departe-i acest gând, de mine! Nu gust, din apă, căci nu vreau, Din al lor sânge, ca să beau. Căci oamenii acești s-au dus Și în joc, viața, ei și-au pus, Ca să-mi aducă apă, mie! Cum să fac astă mârșăvie?”


Dacă ajunge-vor să fie, De-ai lor vrăjmași, duși în robie, Scăpare tot nu vor avea, Căci îi va pierde sabia. Nu vor putea scăpa de Mine Și le voi face rău, nu bine.”


Acela care, dintre voi, Are să facă – mai apoi – Un untdelemn ce-i întocmit Ca și acesta, nimicit, Din neamul său, are să fie – Lucrul acesta să se știe!”


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite