Levitic 13:46 - Biblia în versuri 2014

⁴⁶ Până când fi-va vindecat, El, necurat, va rămânea Și singur, trebuie să stea; Afară, o să trebuiască – Din tabără – să locuiască.”

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁴⁶ El va fi necurat atât timp cât are rana; este necurat. Să trăiască singur, iar locuința lui să-i fie în afara taberei.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁴⁶ El va fi necurat atât timp cât are acea rană. În toată acea perioadă, el este necurat. Să trăiască singur; și locuința lui să fie în exteriorul taberei.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁴⁶ Tot timpul cât va avea rana, va fi impur: este impur. El să locuiască singur; locuința lui să fie în afara taberei!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁴⁶ Câtă vreme va avea rana, va fi necurat: este necurat. Să locuiască singur; locuința lui să fie afară din tabără.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁴⁶ Toate zilele cât va fi rana pe el să fie necurat: este necurat; va locui singur; locuința lui să fie afară din tabără.

Levitic 13:46 Referans Kwoze

2 Regi 7:3

Tocmai atuncea s-a brodit, Că patru oameni s-au oprit La poarta care străjuia Intrarea în Samaria. Oameni-acei, leproși, erau Și de mâncare căutau. Ei, între ei, s-au sfătuit Și-n felu-acesta au vorbit: „La ce bun oare, să ne-oprim Aici, când tot o să murim?

2 Regi 15:5

Domnul, cu lepră, l-a lovit Pe împărat. El a bolit, Până în ziua morții sale. De-aceea, a găsit cu cale, Să nu mai șeadă la palat, Ci într-o casă așezat, Care era deosebită, Mai la oparte construită. Al său fecior, Ioatam numit, În fruntea casei a venit Să judece pe-al său popor, Căci a fost pus judecător.

2 Cronici 26:21

Domnul, cu lepră, l-a lovit Pe Ozia, care-a bolit, Până în ziua morții sale. De-aceea, a găsit cu cale Să nu mai șadă la palat, Ci într-o casă așezat, Care era deosebită, Mai la oparte, construită. Al său fecior, Iotam numit, În fruntea casei a venit Să judece pe-al său popor, Căci a fost pus judecător.

Revelația 22:15

Afară-s numai vrăjitori, Câini, ucigași, închinători La idoli, precum și curvari, Alăturea de toți cei cari Iubesc minciuna și se-adună, Ca să trăiască în minciună!

Revelația 21:27

Nimic din ce este-ntinat, În ea, nu va mai fi intrat. Nimeni – care, în spurcăciuni Trăiește numai, și-n minciuni – Nu poate ca să intre-n ea. Voie să intre, vor avea Cei însemnați numai, pe care – Mielul – în cartea vieți-i are.”

1 Timotei 6:5

Război zadarnic de cuvinte, Între toți cei stricați la minte, Cari sunt, de adevăr, lipsiți Și care sunt obișnuiți Ca în evlavie să creadă Că, un câștig, pot ca să vadă. De-astfel de oameni, tot mereu, Să te ferești tu, dragul meu.

2 Tesaloniceni 3:14

Pe cel cari, întâmpla-se-va Că nu va asculta, cumva, De toate cele ce le-am zis Sau, în epistolă, le-am scris, Voi trebuie să-l însemnați Și-n urmă, să vă-ndepărtați, Cu toții, de omul acel. Să n-aveți, legături, cu el, Căci, la distanță, de-l veți ține, Cuprins el fi-va, de rușine.

2 Tesaloniceni 3:6

În Sfântul Nume-al lui Iisus, Care se află-n ceruri, sus, Vă poruncim, prea iubiți frați, Ca voi să vă îndepărtați, De frații care se vădesc Precum că viața și-o trăiesc, Mereu, în neorânduială Și astfel – fără îndoială – Aceștia au disprețuit Învățătura ce-au primit, Din partea noastră. Dar știți voi,

1 Corinteni 5:5

Am hotărât ca, de îndat’ Omul acel să fie dat, Satanei, ca să îl muncească Și carnea să i-o nimicească, Pentru ca duhul – negreșit – Să poată a-i fi mântuit, În ziua când, din cer, de sus, Va reveni Domnul Iisus.”

Luca 17:12

Când, tocmai intra într-un sat – Zece leproși. Cu toți au stat, La depărtare, de Iisus

Plângerile 1:8

Ierusalimul – negreșit – Un greu păcat a săvârșit! De-aceea a ajuns astfel, Iar azi, o scârbă este el. Aceia care se vădeau Că mai ‘nainte-l prețuiau, Acuma îl disprețuiesc, Căci goliciunea i-o zăresc. El însuși vede, se-ntristează, Se-ntoarce, iar apoi oftează.

Plângerile 1:1

Vai! Cât e de nenorocită Și-acuma șade părăsită Cetatea-n care, altădată, Mare mulțime-a fost aflată! Ca și o văduvă, e ea! Dacă-nainte se vădea Mare-ntre neamuri, iar sub soare, Fruntașă fost-a-ntre popoare, Iată că e nenorocită, Căci astăzi este înrobită!

Proverbe 30:12

Sunt alții cari se cred curați, Și totuși, ei nu sunt spălați De-ntinăciune. Pe pământ,

Levitic 13:47

„Atunci când întâmpla-se-va Că se va arăta, cumva, O rană ce s-a dovedit A fi de lepră – negreșit – Pe-o haină care e făcută Din lână sau din in țesută,

Levitic 14:3

Din tabără – cum știți și voi – Acesta va ieși apoi, Să-l cerceteze pe lepros. Dacă-l găsește sănătos,

Levitic 23:29

Cel cari nu se va fi smerit, Are să fie nimicit, Din neamul său, iar cine are,

2 Samuel 3:29

Sângele ce s-a risipit, Peste Ioab doar – negreșit – Să cadă-ndată! Acest rău, Pe el și peste tatăl său – Adică peste casa lui, Precum și peste-a neamului Care, din el, are să vie – Necontenit, de-acum, să fie! În casa lui Ioab – zic eu – Să fie cineva, mereu, Cari scurgeri de sămânță are, Sau lepră, ori cineva care Să umble-n cârje rezemat, Sau cineva care-a picat Ucis de sabie-n război, Precum și cineva, apoi, Care să rabde ca un câine Fiind, mereu, lipsit de pâine!”

Plângerile 4:15

„Vă depărtați, vă depărtați, Voi cei ce sunteți necurați!” – Li se striga – „Nu cumva, voi Să vă atingeți și de noi!” Când printre neamuri pribegeau Și fără țintă alergau, Li se zicea: „Să nu-ndrăznească, Aici, ca să mai locuiască!”