Levitic 1:4 - Biblia în versuri 20144 Stăpânul dobitocului Să pună, peste capul lui, Mâna și-apoi, să îl jertfească. Numai așa o să-l primească Domnul, făcând în acest fel, O ispășire, pentru el. Gade chapit laPlis vèsyonNoua Traducere Românească4 Să-și pună mâna pe capul animalului adus ca ardere-de-tot, și acesta va fi primit în locul lui ca ispășire pentru el. Gade chapit laBiblia în Versiune Actualizată 20184 Să își pună mâna pe capul vițelului oferit pentru a fi ars integral; și acesta va fi acceptat în locul lui, ca (să facă) achitare pentru el. Gade chapit laVersiunea Biblia Romano-Catolică 20204 Să-și pună mâna pe capul victimei și-i va fi primit ca ispășire! Gade chapit laBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu4 Să-și pună mâna pe capul dobitocului adus ca ardere-de-tot, și va fi primit de Domnul, ca să facă ispășire pentru el. Gade chapit laTraducere Literală Cornilescu 19314 Și să‐și pună mâna pe capul arderii de tot și va fi primit pentru el, ca să facă ispășire pentru el. Gade chapit la |
Grăsimea jertfei dată-n dar, Să fie arsă pe altar, Ca jertfă pentru mulțumire. Astfel, se face ispășire, Pentru păcatul săvârșit, De oameni simpli. Negreșit Că ispășirile cerute, De către preot sunt făcute. Greșeala îi va fi iertată, Prin jertfa care a fost dată, Prin care, un miros plăcut, Lui Dumnezeu, I S-a făcut.
Am să-i aduc, în urmă, Eu, La muntele cel sfânt al Meu, Și-o nesfârșită veselie, Asupra lor are să vie, Atuncea când au să se adun În Casa Mea de rugăciune. Jertfe și arderi au să-Mi dea, Pe-altarul Meu, în Casa Mea. Aceste jertfe, pregătite De către ei, vor fi primite. Atunci, Casei i se va spune Drept Casă pentru rugăciune A tuturor neamurilor Și-a tuturor popoarelor.”
Într-un loc sfânt, trupul și-acele Straie, din in, să le îmbrace. După ce toate le va face, Să iasă-afară, să se ducă Ș, jertfele să le aducă. Aceste jertfe le socot Să-Mi fie ardere de tot. S-aducă deci, arderea lui Și arderea poporului, Și-apoi – după a sa menire – Are să facă ispășire, În fața Mea, și pentru el Și pentru-ntregul Israel.
Aron, atunci, își va fi pus Mâinile-asupra țapului. Cu mâinile pe capul lui, Mărturisi-va, peste el, Păcatele lui Israel: Tot ceea ce s-a săvârșit, Prin care s-a păcătuit, Tot ceea ce-i fărădelege, Toate călcările de lege. Toate acestea fiind spuse, Pe capul țapului, sunt puse. Apoi, el fi-va izgonit Către pustie. Însoțit Va fi de-un om anume, care Primi-va astă-nsărcinare.
Către Aron, Moise-a vorbit: „Acum e timpul potrivit! Apropie-te de altar Și adă-ți jertfele-așadar. S-aduci jertfa de ispășire, Așa precum ți-am dat de știre; Adă și arderea de tot Și împlinește – astfel – tot, După cum e a ta menire. Faci, pentru tine, ispășire – Și-asemenea – pentru popor. Adă apoi, și jertfa lor – Deci jertfele poporului – Și fă, în fața Domnului, O ispășire, pentru el – Pentru întregul Israel – Așa precum a poruncit Domnul, atunci când mi-a vorbit.
Grăsimea mielului luată Va fi de către preot, toată, Precum se face și-aveți știre, La jertfa pentru mulțumire. Apoi s-o ardă pe altar, Pe jertfele de pe-al său jar, Cari pentru Domnu-s rânduite Și sunt, de flăcări, mistuite. Preotul – prin a sa menire – Astfel, va face ispășire, Iar omul – pentru-al său păcat – Iertare va fi căpătat.”
Mai dinainte, Dumnezeu, Pe El, L-a rânduit, mereu, Să fie – pentru-ntreaga fire – O jertfă pentru ispășire, Doar prin credința arătată În al Lui sânge, căci vrea – iată – Să Își arate-n acest fel, Neprihănirea Sa, în El; Că nu a mai luat aminte La tot ce-a fost, mai înainte, Ci, cu vederea, a trecut Păcatele ce s-au făcut, În vremurile-acelea-n care, A dovedit, multă răbdare.
Numărul săptămânilor Sortite pentru-al tău popor Și pentru-a ta sfântă cetate – Până când fi-vor încetate Relele ce sunt săvârșite Și până vor fi ispășite Păcatul și nelegiuirea De cari umplută este firea, Până când fi-va arătată Neprihănirea minunată Care urmează ca să vie Și veșnică are să fie, Pân’ la pecetluirea care Astă vedenie o are Și cu această prorocie, Și până când are să fie Făcută ungerea pe care O va primi Acela care Este drept Sfânt al sfinților – Numărul săptămânilor De cari îți pomenisem ție, De șaptezeci, are să fie.
Dacă un om, prin voia lui, Îi va aduce Domnului, O jertfă pentru mulțumire, Sau poate pentru împlinire A unei juruințe, el Va proceda, în acest fel: Jertfa s-o deie, dintre boi – Sau poate s-o dea dintre oi – Numai că vita dăruită Drept jertfă – pentru-a fi primită – Fără cusur, voiesc să fie. Cu toți vor trebui să știe,
În felu-acesta, va avea Pe fruntea lui Aron să stea, Fiind – de fiecare dată – În fața Domnului, purtată. Fărădelegi – de orice fel – Pe cari, fiii lui Israel, În viața lor, le-au săvârșit – Când preoții vor fi venit Ca să aducă daruri sfinte – Vor fi purtate înainte La Dumnezeu, prin tabla care, Aron, pe fruntea, sa o are. În acest fel, prin slujba lui, Plăcuți vor fi ei, Domnului.
O oaie trebuie să fie Luată dintr-o turmă-apoi, Cari are două sute oi. Să dea o oaie fiecare Din semințiile pe care Le are neamul Israel. Aceste oi vor fi, astfel, Date drept daruri de mâncare, Arderi de tot și jertfe care Se vor vădi de mulțumire Fiind jertfe de ispășire” – Zice Acel care, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu.