Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Isaia 9:21 - Biblia în versuri 2014

21 Astfel, Manase îl mănâncă Pe Efraim, Acesta, încă, Nu vrea – drept pradă – să se lase Și îl mănâncă pe Manase. La urmă se-nsoțesc și-apoi, Pe Iuda-l vor mânca cei doi. Însă mânia Domnului Nu este stinsă. Brațul Lui Este de furie cuprins, Pentru că încă e întins.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

21 Manase îl mănâncă pe Efraim, și Efraim pe Manase, iar împreună ei îl mănâncă pe Iuda. Cu toate acestea, mânia Lui nu s-a calmat, iar mâna Sa este încă întinsă.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

21 Manase mănâncă pe Efraim, și Efraim mănâncă pe Manase; apoi, împreună îl mănâncă pe Iuda. Cu toate acestea, mânia lui Iahve nu s-a liniștit, iar mâna Sa este încă întinsă.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

21 Manase mănâncă pe Efraim, Efraim – pe Manase și amândoi, împreună, pe Iuda. Cu toate acestea, mânia Lui nu se potolește și mâna Lui este tot întinsă.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

21 Manase pe Efraim și Efraim pe Manase și amândoi împreună împotriva lui Iuda. Cu toate acestea mânia sa nu se întoarce și mâna sa tot întinsă este.

Gade chapit la Kopi




Isaia 9:21
15 Referans Kwoze  

Peste popor are să vie – Astfel – a Domnului mânie. Mânia Lui o să-l lovească, Încât o să se zguduiască Munții în temelia lor, Iar trupurile morților Întinse-n ulițe-au să fie, Precum noroiul de pe glie. Însă mânia Domnului Nu este stinsă. Brațul Lui Este, de furie, cuprins, Pentru că încă e întins.


Dar dacă voi vă tot mușcați Și-unii pe alții vă mâncați, Seamă luați, ca să nu fiți – Unii, de alții – nimiciți.”


Căci Domnul îi va fi stârnit Pe Sirieni, în răsărit, Iar după-aceea – cum a spus – Pe Filistenii din apus. Aceștia îl vor ataca Pe Israel și-l vor mânca. Însă mânia Domnului Nu este stinsă. Brațul Lui Este de furie cuprins, Pentru că încă e întins,


Sunt mulți cei care au să cadă. Multe vânzări au să se vadă – Căci se vor vinde între ei – Și nu puțini vor fi acei Cari ură au să vă nutrească.


De-aceea – grabnic – vă luați Saci și cu ei vă îmbrăcați. Plângeți și gemeți toți apoi, Căci nu se-abate de la noi, Mânia Celui cari, mereu, Ne este Domn și Dumnezeu.”


Va înceta pizma pe care Neamul lui Efraim o are, Iar cei care se dovedesc Cum că pe Iuda-l dușmănesc, Atuncea fi-vor pedepsiți Și au să fie nimiciți. Pe Iuda, Efraim – gelos – N-o să mai fie, ne-ndoios, Pentru că nu o să mai fie, Între aceștia, dușmănie.


Unii vor fi îngenuncheați, Prinși de război fiind luați, Și foarte mulți din ăst popor Vor fi în rândul morților. Însă mânia Domnului Nu este stinsă. Brațul Lui Este de furie cuprins, Pentru că încă e întins.


De-aceea, nici o bucurie Nu are Domnul de acei Care sunt tineri, între ei; Nici milă n-are de popor, De văduve și-orfanii lor, Căci sunt niște nelegiuiți, Sunt răi și toți sunt dovediți Precum că a lor gură știe Să scoată numai mișelie. Însă mânia Domnului Nu este stinsă. Brațul Lui Este de furie cuprins, Pentru că încă e întins,


Osea, atunci – acela care, Pe Ela, drept părinte-l are, În mare taină-a uneltit Și pe Pecah el l-a lovit. În urmă, el s-a așezat Pe scaunul de împărat. Lucrul acest s-a făptuit, Chiar când Iotam a împlinit, Ani, douăzeci, de când domnea. El fiu îi e, lui Ozia.


De ai săi oameni însoțit, Saul, în urmă, a venit, La locul luptei și-a văzut Tot ceea ce s-a petrecut. Când Filistenii i-au zărit, În luptă s-au învălmășit Și s-au bătut oameni-acei – Fără să știe – între ei.


Domnul, lui Ghedeon, i-a spus: „Poporul care l-ai adus, E mult prea mult, acum când vreau, Pe Madian, ca să îl dau În mâna voastră. Nu cumva, Să se gândească cineva Și să se laude apoi – Când va fi gata ăst război – Zicând că „Numai mâna mea, Izbândă, a putut să-mi dea!”


Atunci va rătăci prin țară, Flămând fiind și apăsat, Hulindu-L pe-al său Împărat Și Dumnezeu. De-o să privească În sus, sau o să scormonească


Cu toții fi-vor adunați – De-a valma și-apoi sfărâmați. Fii și părinți – se va vedea – Aceeași soartă vor avea. Nu le voi da nici o cruțare, Căci nu am milă și-ndurare. În nici un fel nu Mă opresc, Până când nu îi nimicesc.”


Toiagu-al doilea Mi l-am frânt, Cari se chemase „Legământ”, Să rup frăția-n acest fel, Din Iuda și din Israel.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite