Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Isaia 7:4 - Biblia în versuri 2014

4 Când pe Ahaz îl întâlnești, În felu-acesta să-i vorbești: „Ia seama și fii liniștit! De teamă, nu fi stăpânit, Din pricină că doi tăciuni, Doar ca să fumege, sunt buni! N-ai teamă de Rețin – cel care Este în Siria mai mare – Și nici de-al lui Remalia

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

4 și spune-i: „Ai grijă, stai liniștit și nu te teme! Să nu ți se înmoaie inima din cauza acestor doi tăciuni fumegânzi, din cauza mâniei aprige a lui Rețin, a lui Aram și a fiului lui Remalia.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

4 Acolo spune-i: «Fii atent, stai liniștit și nu te teme! Nu te lăsa dominat din cauza acestor doi tăciuni care abia mai fumegă – din cauza mâniei intense a lui Rețin, a lui Aram și a fiului lui Remalia.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

4 și spune-i: «Ai grijă să fii liniștit! Nu-ți fie frică și inima ta să nu se teamă de aceste două rămășițe de tăciuni care fumegă: de furia lui Rezín și a lui Arám și de cea a fiului lui Remalía,

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

4 și spune-i: ‘Ia seama și fii liniștit; nu te teme de nimic și să nu ți se înmoaie inima din pricina acestor două cozi de tăciuni care fumegă: din pricina mâniei lui Rețin și a Siriei și din pricina fiului lui Remalia!

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

4 și să‐i zici: Ia seama și fii liniștit; nu te teme și să nu ți se înmoaie inima înaintea acestor două cozi de tăciuni fumegători, din pricina aprinderii mâniei lui Rețin și a Siriei și a fiului lui Remalia.

Gade chapit la Kopi




Isaia 7:4
25 Referans Kwoze  

Să spuneți dar, la toți cei cari Sunt slabi de inimă: „Fiți tari! Să n-aveți teamă-n ceasul greu! Iată, al vostru Dumnezeu Vine cu răzbunarea Lui, Să dea răsplată orișicui. El Însuși are să sosească Și are să vă mântuiască.”


Stai în tăcere, că e bine Să așptepți astfel, până vine Și ajutorul Domnului.


Căci Dumnezeul Cel pe care, Drept Sfânt, Israelul Îl are, A spus așa: „Vă dau odihnă, Pentru ca-n liniște și-n tihnă, Voi, mântuirea, s-o primiți. Tăria voastră o găsiți Doar în încredere, precum Și în seninătate-acum.” Voi, însă, nu v-ați învoit,


Când tot poporul se adună, Aste cuvinte, să le spună: „Israele, ascultă-acum! Să nu ai teamă, nicidecum! Astăzi, aproape vă aflați De lupta ce o s-o purtați Cu-ai voști’ vrăjmași. Când ăst război Se va porni, în inimi, voi – Atunci – să nu vă tulburați. Nu vă-ngroziți, nu vă speriați De numărul vrăjmașilor. Fiți fără teamă-n fața lor!


Când, de războaie, auziți, Când vești de lupte doar găsiți Pe buzele oamenilor, Nu vă speriați de vorba lor; Căci lucrurile auzite, Toate, vor trebui-mplinite. Să nu vă temeți nicidecum – Sfârșitul nu va fi acum.


Domnul, Satanei, i-a vorbit: „Mustrat să fii tu, negreșit, De către Domnul! Fii mustrat De Domnul care S-a uitat Către Ierusalim și-astfel, Îndată l-a ales pe el! Nu-i Iosua ca un tăciune Ce a fost scos din foc? Hai, spune!”


Nu trebuie să luptați voi. Doar așezați-vă apoi, Pe deal, ca astfel să priviți Ce izbăvire-o să primiți, Din partea Domnului. Luați Seama și nu vă-nspăimântați! Ierusalime, să n-ai teamă! Iuda, nici tu, de bună seamă! Mâine, ieșiți pe deal și-apoi, Domnul Se va afla cu voi!”


„Ca pe Sodoma, v-am lovit; Ca pe Gomora, v-am zdrobit; Tăciune scos din foc erați, Dar n-ați voit să M-ascultați, Să vă întoarceți înapoi Și să veniți la Mine-apoi.”


Căci ajutorul așteptat Cari de Egipt le este dat, Nu e decât deșertăciune De-aceea eu și pot a spune Că ajutorul dobândit Doar „zarvă mare s-a vădit, Însă ispravă, nicidecum”.


Dar totuși, iată, Dumnezeu A zis așa: „Popor al Meu Cari în Sion ești așezat, Să nu te temi dar, niciodat’, De-Asirian; el te lovește Cu-a lui nuia și își rotește Toiagul pe deasupra ta, La fel după cum se purta Egiptu-n vremea-ndepărtată.


Mai înainte ca să poată Spune copilul „mamă!”, „Tată!”, Are să piardă-acela care Peste Asiria-i mai mare, Averile Damascului, Precum și toată prada lui Cari din Samaria venise.”


Damascul – fără îndoială – Are să fie capitală, În Siria. Rețin, apoi, Drept capitală pune-l-voi, Damascului. Urmează – iacă – Șaizeci și cinci de ani să treacă, Iar Efraimul – negreșit – Are să fie nimicit.


David, la Saul, a fost dus Și-n fața lui, astfel, a spus: „Nu vă speriați de Filistean! Să nu-și piardă nici un oștean, Nădejdea, din pricina lui! Eu, robul împăratului, Mă duc la Filisteanu-acel, Căci vreau ca să mă lupt, cu el!”


Nu vă speriați de cei ce vor Ucide trupul, ci de Cel Care, suflet și trup – la fel – E în măsură să le piardă Și, în gheenă, să le ardă.


N-ai teamă, fii încrezător Tu, cel care te dovedești Că al lui Iacov vierme ești Și rămășița cea pe care Neamul lui Israel o are, Căci Eu îți sunt sprijinitor Și Eu îți vin în ajutor. Mântuitorul tău e Cel Cari Sfânt îi e, lui Israel.


Iată dar, ce s-a întâmplat, Pe când în Iuda, împărat, Era Ahaz, cari se vădea Fiu, lui Iotam și Ozia. Atunci Rețin, cari așezat Era-n Siria împărat, Și cu Pecah – cu cel pe care, Ramalia, drept fiu, îl are Și-n Israel a stăpânit – Peste Ahaz au năvălit. Către Ierusalim plecară Și-acolo îl înconjurară Pe-Ahaz, voind să-l nimicească, Dar n-au putut să-l biruiască.


Samaria – fără-ndoială – Are să-i fie capitală, Iar al Ramaliei fecior Va fi al ei conducător. Dacă nu credeți, nu puteți Ca în picioare să ședeți.”


Isaia le-a răspuns apoi: „Întoarceți-vă înapoi Și-i spuneți împăratului: „Iată cuvântul Domnului: „Să nu te temi de cel aflat Peste Asiria-mpărat, De vorbele ce le-a rostit, Prin care M-au batjocorit Slujbașii săi. Căci pune-voi


Cincizeci și doi de ani făcuse, De când – ca împărat – șezuse Peste Iudei, Azaria. Atuncea, în Samaria – La-mpărăție – a venit Și-n Israel a stăpânit Feciorul lui Ramalia. Pecah, acesta se numea. El douăzeci de ani a stat, În Israel, ca împărat.


„Poporul a disprețuit Apele care au ieșit De la Siloe, curgând lin, Căci i-a plăcut – mai mult – Rețin, Acela care se vădea Fecior al lui Remalia


Căci vremea ei e stabilită Și astfel a ei împlinire, Curând se-arată peste fire. Ea nu are ca să mințească, Dar dacă o să zăbovească, Așteapt-o însă, cu răbdare, Căci negreșit ea va apare.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite