Isaia 60:12 - Biblia în versuri 2014

¹² Un neam sau o împărăție, Dacă n-au să-ți slujească ție, Cu moartea fi-vor pedepsite Și au să fie nimicite.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

¹² Căci națiunea și împărăția care nu-ți vor sluji vor pieri; națiunile acelea vor fi în întregime pustiite.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹² Națiunea și regatul care nu îți vor sluji, vor dispărea. Acele popoare vor fi total distruse.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹² Căci neamul și domnia care nu te vor sluji vor pieri și neamurile vor fi nimicite.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹² Căci neamul și împărăția care nu-ți vor sluji vor pieri și neamurile acelea vor fi în totul nimicite.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹² Căci neamul și împărăția care nu‐ți vor sluji, vor fi pierdute și neamurile acelea vor fi pustiite cu desăvârșire.

Isaia 60:12 Referans Kwoze

Isaia 54:15

Atunci când întâmpla-se-va Că se va unelti, cumva, În contra ta, tu să știi bine Că ea nu vine de la Mine. Pe cei cari au să uneltească, Puterea ta o să-i zdrobească.”

Daniel 2:35

Atunci, argint, aur, aramă Și fier și lut – de bună seamă – Ajuns-au toate, dintr-odată, Precum e pleava vânturată, În arie, în timp de vară. Vânturi porniră și suflară Peste acel chip prăbușit, Încât nimic nu s-a găsit, În urmă, din chipul acel. Dar piatra care-a dat în el – Și care-apoi l-a sfărâmat – A tot crescut, neîncetat. Un munte mare s-a făcut Și-ntreg pământul l-a umplut.

Isaia 41:11

Plini de rușine și-nfruntați Vor fi cei cari sunt mâniați Pe tine. Fi-vor nimiciți, Cei ce-mpotrivă-ți sunt porniți.

Isaia 14:2

Căci toate neamurile care Se află-n lume, mai apoi Îi vor aduce înapoi, În țara moștenirii lor, Iar al lui Israel popor, Asupra lor, va stăpâni, Atunci când iarăși va veni, În țara Domnului, că toată Suflarea, roabă îi e dată. Robi îi vor fi aceia care L-au apăsat fără-ncetare. Stăpân va fi el, negreșit, Peste cei cari l-au asuprit.

Psalmi 2:12

Pe al Său Fiu să Îl cinstiți, Ca nu cumva Să-L mâniați Și să pieriți pe-a voastră cale. Căci iată, gata-i să se-aprindă Mânia Lui și-atuncea, vale, Va curge și-o să vă cuprindă. Ferice e de toți cei care Vor face doar în acest fel, Ferice e de fiecare Dacă, mereu, se-ncrede-n El.

Luca 19:27

Cât despre toți vrăjmașii mei, Care n-au vrut, ca peste ei, Să-mpărățesc, să îi luați Și-n fața mea, să îi tăiați!”

Matei 21:44

Zdrobit e cel ce va cădea, Pe-această piatră, chiar de ea! Cel peste care a picat Piatra, acela-i spulberat!”

Geneza 27:29

Noroade s-asculte de tine! Și neamuri, vreau, să ți se-nchine! Pe frații tăi, stăpân să fii! Și toți ai mamei tale fii, În fața ta, să se închine! Cine te blestemă pe tine, În veci să fie blestemat! Dar fie binecuvântat Cel ce te binecuvântează! – Cel ce de bine îți urează!” – Sfârși Isac, de cuvântat.

Psalmi 108:13

Doar Dumnezeu e-Acela cari Ne-ajută-a face isprăvi mari. Vrăjmașii o să ni-i zdrobească Și are să își nimicească.

Ieremia 12:17

Dar dacă nu vor căuta, De-al Meu cuvânt a asculta, Atuncea, cu desăvârșire, Voi nimici de peste fire, De-ndată, tot poporul care Nu vrea să-Mi deie ascultare. Așa va fi căci, negreșit, Domnul e Cel care-a vorbit.”

Daniel 2:34

Pe când la el tu ai privit, O piatră-atunci s-a dezlipit, Fără să o fi ajutat Vreo mână. Piatra s-a-ndreptat Spre chipul pe cari l-ai zărit Și cu putere i-a izbit Picioarele ce s-au făcut Parte din fier, parte din lut. Chipul acela a picat Și în bucăți s-a sfărâmat.

Daniel 7:18

Însă aceia care sânt Sfinții Celui Prea-Nalt, primesc Împărăția și domnesc Din veșnicie-n veșnicie.”

Daniel 7:27

Apoi, domniile aflate, Sub ceruri, au a fi luate. Împărățiile ce sânt Pe fața-ntregului pământ – Cari sunt ale-mpăraților – Date-au să fie sfinților Celui Prea-Nalt. A Lui domnie Are să țină pe vecie. Toate puterile vor sta În slujbă-I și-L vor asculta, Căci doar a Lui Împărăție, Fără sfârșit are să fie!”

Zaharia 9:10

Iată, voi nimici apoi, Carele toate de război, Ce sunt aflate-n Efraim, Și caii din Ierusalim. Și arcurile-atunci, voiesc – Pe toate – să le nimicesc. El va vesti neamurilor, Pacea-n ținuturile lor, Iar a Lui stăpânire are, Din mal de mare-n mal de mare, Să se întindă, începând Chiar de la râu și ajungând La marginile care sânt Puse pentru acest pământ.