Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Isaia 41:5 - Biblia în versuri 2014

5 Ostroavele toate-au văzut Lucrul acest și s-au temut, Iar capetele de pământ, De-un tremurat, cuprinse sânt: Ele se-apropie și vin.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

5 Insulele văd aceasta și se tem; marginile pământului se cutremură; ei se apropie și sosesc.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 Teritoriile de lângă mare văd acest lucru și se sperie. Marginile pământului tremură. Ei se apropie și ajung la destinație.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 Insulele văd și se tem, marginile pământului se cutremură, se apropie și vin.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 Ostroavele văd lucrul acesta și se tem, capetele pământului tremură: se apropie și vin.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

5 Ostroavele au văzut și se tem. Marginile pământului se cutremură: se apropie și vin.

Gade chapit la Kopi




Isaia 41:5
12 Referans Kwoze  

Domnul e cel cari, ne-ncetat, Pe noi, ne-a binecuvântat Și teamă are-acest pământ, De Dumnezeul nostru Sfânt.


Iată ce trebui, apoi, Lui Dumnezeu, să-I spuneți voi: „Lucrările-Ți sunt minunate, Mărețe și înfricoșate! Din pricina puterii Tale, Vrăjmașii Tăi găsesc cu cale, Mereu, ca să Te lingușească Și slavă să Îți dăruiască.”


Locuitorii care sânt Aflați la margini de pământ, Înspăimântați se dovedesc, Minunile-Ți când le zăresc. Tu veselie-ai împărțit Și în apus și-n răsărit.


Când cei care împărățeau Peste-Amoriții, cari se-aflau Peste Iordan, spre asfințit – Și tot poporul Canaanit De lângă mare – au aflat Precum că Domnul a secat Atunci, apa Iordanului Pentru ca tot poporul Lui, Să poată trece liniștit, Tăiați, în inimi, s-au simțit Și îngroziți au fost astfel, De oamenii lui Israel.


Am auzit ce a făcut – În al Egiptului ținut – Al vostru Domn. Noi am aflat Cum Marea Roșie-a secat În față la al vost’ popor. De soarta împăraților Sihon și Og, care ședeau Peste-Amoriți și-mpărățeau, De-asemenea, am auzit. Noi știm că voi i-ați nimicit Pe-aceștia, cu desăvârșire, Și că i-ați șters de peste fire.


Curând afla-vor, negreșit – Aceste lucruri minunate – Popoarele. Cutremurate, Atuncea, ele au să fie Și-o mare groază va să vie Pe Filisteni. Înspăimântați


Dodanim. Din ei au ieșit Popoarele ce-au locuit În țările neamurilor – Pe malul mării. Neamul lor, După ținut era-mpărțit Și după limba ce-au vorbit – După familiile lor, Din rândul semințiilor.


„Mă ascultați, ostroavelor! Vă-nviorați popoarelor, Prindeți putere, să veniți În fața Mea și să vorbiți! Haideți, v-apropiați dar, voi, Ca să ne judecăm apoi.


Iată că ei, firea, își țin Și se ajută fiecare, Zicându-i fratelui ce-l are: „Să fii cu inimă, mereu! Nu te lăsa, în ceasul greu!”


În ziua-n care ai picat, Ostroavele au tremurat, În mare. Groaza le-a lovit, Când au văzut al tău sfârșit.”


Pământul, Tu l-ai cercetat: Belșug și bogății i-ai dat. Cu râuri ce-s dumnezeiești, Pline de apă, îl stropești. Tu ne dai grâu, să ne hrănească; Iată cum faci ca să rodească:


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite