22 „Să le arete și să vie Să spună, ce are să fie. Ce prorocii aveți apoi, Pe cari să le fi făcut voi? Vorbiți-ne dar, despre ele, Căci prorociile acele, Vrem să ne fie-mpărtășite, Să știm când fi-vor împlinite. Veniți și spuneți tuturor, Ce o să fie-n viitor.
22 „Să-și aducă aproape idolii și să ne spună lucrurile care se vor întâmpla! Cât despre lucrurile dinainte, spuneți ce sunt, ca să cugetăm la ele în inima noastră și să le cunoaștem împlinirea! Sau faceți-ne să auzim lucrurile care vor veni!
22 «Veniți cu idolii voștri – să ne spună ce se va întâmpla! Interpretați-ne lucrurile din trecut, pentru a fi analizate și să li se determine vremea când vor fi confirmate de fapte! Sau spuneți-ne lucrurile care se vor întâmpla!
22 Apropiați-vă și faceți-ne cunoscut ceea ce se va întâmpla! Cele de la început, spuneți-ne ce sunt ele, ca să le punem la inimă și să înțelegem cele de pe urmă, sau faceți-ne să auzim cele ce vor veni!
22 „Să le arate și să ne spună ce are să se întâmple; care sunt prorociile pe care le-ați făcut vreodată? Spuneți, ca să luăm seama la ele și să le vedem împlinirea, sau vestiți-ne viitorul.
22 Să le scoată și să ne spună ce se va întâmpla. Spuneți cele ce au fost mai înainte ca să le punem la inimă și să le cunoaștem sfârșitul; sau să auzim cele viitoare.
Vorbiți cu oamenii acei. Aduceți-i dar, și pe ei Încoace, să se sfătuiască, Unii cu alții să vorbească. Cine e Cel ce-a prorocit Și aste lucruri le-a vestit De la-nceput, mai dinainte, Ca voi – toți – să luați aminte? Dar oare nu vi le-am spus Eu, Care sunt Domnul? Dumnezeu, Un altul, în afara Mea, Nu se mai află nimenea! Drept și mântuitor, sunt Eu, Căci nu mai e alt Dumnezeu.
Vă strângeți toți să ascultați, Iar apoi, seama, să luați. Cine-a vestit aceste toate? Cine, să le-mplinească, poate? Acel pe care îl iubește Domnul, acela împlinește Îndată, toată voia Lui, În contra Babilonului, Iar al său braț, necruțător, Peste-al Haldeilor popor, Plin de puteri se va lăsa Și greu are a-i apăsa.
Am spus, spre știrea tuturor, Tot ce va fi în viitor. Tot ceea ce va fi făcut, Eu am vestit, de la-nceput, Până când nu s-a împlinit, Pentru că astfel am vorbit: „Ceea ce hotărât-am Eu Va sta-n picioare, tot mereu, Căci voia Mea e neclintită Și trebuie a fi-mplinită.
Vreo prorocie, oare, cine A mai făcut, la fel ca Mine, (Să vină, ca să Îmi vorbească! Să vină, să Îmi dovedească!) Din vremile ce au trecut, De când Eu, oameni, am făcut? Să le vestească tuturor, Tot ce va fi în viitor!
„Ceea ce-ntâi a fost vestit, Iată că s-a și împlinit. De-aceea, vreau ca pentru voi, Să vestesc alte lucruri noi. Vi le voi spune dinainte, Ca astfel să luați aminte, Pentru că vi le-am arătat, Până când nu s-au întâmplat.
Dar cine, oare, a venit Și acest lucru l-a vestit De la-nceput ca, mai apoi, S-ajungă să îl știm și noi Și astfel să luăm aminte, Să zicem – cu mult înainte – „Are dreptate!”? N-a venit Nimeni și nu a prorocit. Nimeni n-a auzit apoi, Cuvintele spuse de voi.
De multă vreme – la-nceput – Mari prorocii Eu am făcut. Din gura Mea, ele-au ieșit Și-ndată, s-au și împlinit. Tot ce-am vestit s-a și făcut, Pentru că Eu așa am vrut.
De-aceea zic Eu, către voi: Veniți la Mine, înapoi, Ca să puteți fi mântuiți Voi toți cei care vă găsiți La marginile de pământ, Căci Dumnezeu, numai Eu sânt!