Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Isaia 37:12 - Biblia în versuri 2014

12 Dar dumnezeii ce-i aveau Toți cei care se-mpotriveau – Luptând dar, cu părinții mei – I-au izbăvit, oare, pe ei? N-a fost atuncea nimicit Gozanul? Fost-a izbăvit Haranul sau Rețeful, oare, Sau fiii lui Eden, cei care Erau veniți din Telasar?

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

12 Și-au salvat, oare, dumnezeii națiunile pe care părinții mei le-au distrus: pe Gozan, pe Haran, pe Rețef și pe fiii lui Eden, care erau în Tel-Asar?

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

12 Oare și-au salvat zeii acele popoare pe care părinții mei le-au distrus? Au salvat ei pe Gozan, pe Haran, pe Rețef și pe fiii lui Eden, care erau în Tel-Assar?

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

12 I-au eliberat pe ei dumnezeii neamurilor pe care le-au nimicit părinții mei: Gozán, Harán, Réțef și pe fiii lui Éden din Telasár?

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

12 Oare dumnezeii neamurilor pe care le-au nimicit părinții mei le-au izbăvit ei, și anume: Gozanul, Haranul, Rețeful și fiii lui Eden, care sunt la Telasar?

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

12 Oare dumnezeii neamurilor lor pe care le‐au stricat părinții mei le‐au scăpat ei: Gozanul și Haranul și Rețeful și pe copiii Edenului din Telasar?

Gade chapit la Kopi




Isaia 37:12
19 Referans Kwoze  

Terah și-a strâns avutul tot. Cu-Avram, Haran – tatăl lui Lot – Și cu Sarai – cu nora s-a – S-a hotărât de a lăsa Ținutul Ur. Ei au ieșit Deci, din Haldeea, și-au pornit La drum, mergând spre Canaan. Ajuns-au doar până-n Haran, Unde apoi s-au stabilit.


Ștefan răspunse: „Fraților – Precum și voi, părinților – Vă rog ca să mă ascultați! Al Slavei Domn, cum știți, dragi frați, Lui Avraam S-a arătat – Mai înainte de-a fi stat El, în Haran – când locuia Încă-n Mesopotamia.


Dar dumnezeii ce-i aveau Toți cei care se-mpotriveau – Luptând dar, cu părinții mei – I-au izbăvit oare, pe ei? N-a fost, atuncea, nimicit Gozanul? Fost-a izbăvit Haranul sau Rețeful oare, Sau fiii lui Eden, cei care Erau veniți din Telasar?


Israeliți-au fost luați Și în Asiria mutați. Mai marele Asiriei E cel cari i-a mutat, pe ei. Ca robi – acolo – au trăit Și în cetăți au locuit, Cetăți – cari, înaintea lor – Fuseseră-ale Mezilor. Halah, întâia s-a chemat. Habor, drept nume, a purtat A doua. Ele sunt aflate, Pe malul apei așezate, Iar râul ce le mărginea, Gozan, pe-atuncea, se numea.


Aste-ntâmplări s-au petrecut, Când nouă ani a adunat Osea, în țară, ca-mpărat. Israeliți-au fost luați Și în Asiria mutați. Ca robi – acolo – au trăit Și în cetăți au locuit, Cetăți cari – înaintea lor – Fuseseră-ale Mezilor. Halah, întâia s-a chemat. Habor, drept nume, a purtat A doua. Ele sunt aflate, Pe malul apei așezate, Iar râul ce le mărginea, Gozan, pe-atuncea, se numea.


Zăvoarele Damascului, Cari străjuiesc porțile lui, Iată, am să le nimicesc. Pe toți cei care locuiesc, Acuma, în Bicat-Aven, Cu cel ce ține-n Bet-Eden Toiagul cel de cârmuire, Îi spulber, cu desăvârșire. La Chir ajunge – negreșit – Poporul Siriei, robit. Așa se va fi întâmplat, Pentru că Domnu-a cuvântat.”


Tu, în Eden – atunci – erai, Iar locul unde te aflai, Este grădina cea pe care, Iată că Dumnezeu o are. Cu pietre scumpe, negreșit, Acolo fost-ai învelit: Cu sardonic te-mpodobeai; Topaz, pe straiul tău aveai, Cu diamant și hrisolit; Onixul l-ai mai folosit; Iaspis, safir, smarald, rubin Tu ai mai folosit, din plin, Precum și aurul curat. În a ta slujbă s-au aflat Toate timpanele-nsoțite De flautele pregătite Încă de când ai fost făcut.


Negoțul tău se întindea Până-n Haran. De-asemenea, Și în Caneh tu ai pătruns. Până-n Eden ai mai ajuns Cu-al tău negoț. Ai mai făcut Comerț, cu cei care-au șezut În Seba. Negustori veneau, Cari din Asiria erau Și din Chilmad. Ei au adus


Ce dumnezei ați auzit Că țările și-au izbăvit, Încât – acum – să credeți voi, Că Domnul vostru, mai apoi, Vă va scăpa din mâna mea Și izbăvire-o să vă dea Ca în Ierusalim să stați, În urmă, voi, netulburați?”


Iacov a zis păstorilor: „De unde sunteți, fraților?” „Cu toții suntem din Haran.”


Către Beer-Șeba se pornise Iacov, și-nspre Haran cotise.


Când, în Egipt, ei au intrat, Și Egipteni-au constatat, Sarai, cât de frumoasă este, Iute s-au dus și-au dat de veste


Dumnezeu Domnul a sădit Grădina care s-a numit Eden. În ea l-a așezat


Știi ce-au pățit! Îmi spune dar: Unde e cel cari – în Hamat – Fusese pus ca împărat? Unde e cel care-a domnit În Hena? Spune-mi, ce-a pățit Cel care-n Iva stăpânea? Unde e cel ce-mpărățea În țările Arpadului Și-ale Sefarvaimului?”


Terah, în urmă a trăit Cam două veacuri și cinci ani. Apoi, împovărat de ani, El, în Haran, a și murit, Acolo unde-a locuit.


Să nu cumva, să vă lăsați, De Ezechia, înșelați, Căci doar vă amăgește, când O să îl auziți zicând: „Al nostru Domn ne ocrotește! Domnul, mereu, ne izbăvește!” Dar dumnezei, nu aveau, oare, În lume, și alte popoare? Țările lor, oare-au scăpat, De al meu mare împărat?


Unde sunt zeii cei pe care, Țara Hamatului îi are? Unde-s cei ai Arpadului, Sau ai Sefarvaimului? Au izbăvit, Samaria, Ăști dumnezei, din mâna mea?


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite