Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Isaia 36:12 - Biblia în versuri 2014

12 Rabșache le-a răspuns apoi: „Crezi, oare, că stăpânul meu Trimisu-m-a aici, ca eu Să vă împărtășesc solia, Doar vouă și lui Ezechia? S-audă aste vorbe, vreau, Și cei care pe ziduri stau, Ca spaimă-n ei, să pot băga, Să își mănânce baliga Și să-și bea udul, de îndat’!”

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

12 Dar Rab-Șache a zis: ‒ Oare la stăpânul tău și la tine am fost trimis de stăpânul meu ca să spun aceste cuvinte? Oare nu am fost trimis la oamenii aceștia, care stau pe zid să-și mănânce propriile murdării și să-și bea propria urină împreună cu voi?

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

12 Dar Rab-Șache le-a zis: „Oare stăpânul meu m-a trimis să vă spun aceste cuvinte doar vouă și stăpânului vostru? Nu m-a trimis el și la acești oameni care stau pe zid și care – la fel ca voi – vor fi obligați să își mănânce propriile fecale și să își bea propria urină?”

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

12 Rab-Șaché le-a răspuns: „Oare stăpânului tău și ție m-a trimis stăpânul meu să spun cuvintele acestea? Oare nu bărbaților care stau pe zid ca să-și mănânce excrementele și să-și bea urina împreună cu voi?”.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

12 Rabșache a răspuns: „Oare stăpânului tău și ție m-a trimis stăpânul meu să spun aceste cuvinte? Nu m-a trimis el să le spun oamenilor acestora care șed pe zid ca să-și mănânce balega și să-și bea udul împreună cu voi?”

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

12 Dar Rabșache a zis: Oare la domnul tău și la tine m‐a trimis domnul meu să vorbesc cuvintele acestea? Oare nu m‐a trimis el la bărbații care șed pe zid ca să‐și mănânce balega și să‐și bea chiar udul cu voi?

Gade chapit la Kopi




Isaia 36:12
11 Referans Kwoze  

Rabșache le-a răspuns apoi: „Crezi oare că stăpânul meu Trimisu-m-a aici, ca eu Să vă împărtășesc solia, Doar vouă și lui Ezechia? S-audă aste vorbe, vreau, Și cei care pe ziduri stau, Ca spaimă-n ei să pot băga, Să își mănânce baliga Și să-și bea udul, de îndat’!”


În urmă, glasul Domnului Îmi zise: „Fiu al omului, Eu, în Ierusalim, voiesc, Toiagul pâinii să-l zdrobesc. Acolo, pâinea folosită Are să fie cântărită Și cu necaz va fi mâncată, Iar apa fi-va măsurată. Cu groază doar, se va putea, Apa aceea, să se bea.


O să mănânce-al ei popor, Atunci, carnea copiilor. Unii pe alții vor ‘cerca, Înfometați, a se mânca, În mijlocul necazului, Al lipsei și al răului Pricinuite de cei care Vor căuta să îi omoare.


Deși – în dreapta – jefuiesc Cu toți, degrabă flămânzesc, Iar cei ce-n stânga au mâncat, Iată că nu s-au săturat.


Și-o foamete are să fie, De va mânca acest popor, Atunci, carnea copiilor.


Eliachim – acela care, Pe Hilchia, părinte-l are – Cu Șebna și Ioah, au spus: „Cuvintele ce le-a adus Solia ta, te rugăm noi, Ca-n aramaică apoi, Să le rostești, ca nu cumva Să înțeleagă cineva, Dintre cei care ne privesc Și cari pe ziduri se găsesc. Nu glăsui în evreiește, Ci-n aramaică vorbește, Căci foarte bine-o știm și noi.”


Apoi, Rabșache a strigat – În limba lor iudaică Și nu în aramaică – Spre toți cei care se aflau Pe ziduri și îi ascultau: „Cel care este așezat Peste Asiria-mpărat Aste cuvinte mi le-a zis, Aici, la voi, când m-a trimis:


Turte de orz să folosești Atunci când ai să te hrănești. Ca să-ți coci turtele, Eu vreau Doar baligă de om să-ți dau.”


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite