Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Isaia 3:23 - Biblia în versuri 2014

23 Maramele cele ușoare, Turbanele, cămășile Cele subțiri și-oglinzile.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

23 a oglinzilor, a lenjeriei, a turbanelor și a voalurilor.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

23 oglinzile, lenjeria, turbanele și eșarfele.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

23 veșmintele prețioase, tunicile, coronițele și voalurile.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

23 oglinzile și cămășile subțiri, turbanele și maramele ușoare.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

23 și hainele străvezii și cămășile subțiri și turbanele și mahramele lungi.

Gade chapit la Kopi




Isaia 3:23
14 Referans Kwoze  

Oștirile, din cer, veneau, Pe urma Lui și călăreau Cai albi, fiind înfășurate În straie albe și curate, Țesute dintr-un rând de fire, Care erau din in subțire.


In alb, să-mbrace – a primit – Strălucitor, fin și curat. (Inul subțire a-nsemnat Faptele sfinților, vădite A fi, mereu, neprihănite.)


„A fost un om, foarte bogat, Care, mereu, era-mbrăcat Doar în porfir și in subțire. Plină era, de fericire Și de lumină, viața lui.


Și haine noi ți-au fost făcute Care cu fir erau cusute. Ți-am dat încălțăminte care, Din piele de vițel de mare A fost făcută. Înadins, Cu in subțire te-am încins Și în mătase minunată, În urmă, fost-ai îmbrăcată.


Pe uliță, m-au întâlnit Cei cari cetatea au păzit. Aceștia, de cum m-au văzut, S-au repezit și m-au bătut Și-am fost rănită; iar cei care, Cetatea, drept străjeri, îi are – Și cari pe ziduri s-au aflat – Mi-au smuls marama, de îndat’.


David, atuncea, a purtat O mantie de in curat. Leviții care-l însoțeau, La fel înveșmântați erau, Purtând chivotul Domnului, Cari este-al legământului. Tot mantie de in avea Chenania, cari cârmuia Cetele cântăreților. Alb era straiul tuturor. Doar David, un efod, purtase, Cari peste mantie-l luase.


Du-te și-adu-mi mantaua-acum. Așa. Ține-o întinsă bine, Căci eu, un dar am, pentru tine.” Șase măsuri de orz i-a dat. Rut, în manta, le-a-nfășurat


A mai făcut, pentru spălat, Și un lighean, ce l-a lucrat Numai din tablă de aramă. Piciorul său, de bună seamă, Tot din aramă l-a-ncropit. Drept material, a folosit, Atuncea, la facerea lor, Oglinzile femeilor.


Apoi, și-a scos inelul lui, Din deget, și l-a așezat În al lui Iosif. L-a-mbrăcat Cu in subțire și-a adus Un lanț de aur, de i-a pus


Și robului, ea i-a vorbit: „Spune-mi, acela-i domnul meu?” El zise: „E stăpânul meu” – Fata, de cum a auzit, Cu voalul, fața și-a-nvelit.


De-asemeni, le vor fi luate Și straiele cele pe care Le folosesc la sărbătoare, Cămășile lor cele largi, Cu mantiile cele dragi Și pungile încăpătoare,


Fi-va-n putoare prefăcut – Atunci – mirosul cel plăcut; Locul în cari brâul ședea, O frânghie are să-l ia. În loc de părul încrețit, Va fi un creștet pleșuvit. Unde o mantie a stat, Un sac strâmt fi-va așezat Și-n loc de frumusețe, are Să fie-un semn de înfierare.


Ia pietrele de moară, fată, Și macină făina-ndată. Iute, marama să ți-o scoți Și saltă-ți poalele, să poți, Picioarele, să-ți dezvelești Ca peste râuri să pășești!


Atuncea eu am îndrăznit Și-aste cuvinte le-am rostit: „Gândit-am că e bine – iată – Pe capul lui, mitră curată, Să se așeze!” I-au adus O mitră și pe cap i-au pus. Straie curate i s-au dat, Cu care fost-a îmbrăcat. În acest timp, în fața lui, Ședea Îngerul Domnului.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite