Isaia 26:21 - Biblia în versuri 2014

²¹ Tocmai acuma, Domnul – iată – Iese din locuința Lui, Căci vrea, pe ai pământului Locuitori, să îi lovească Și astfel să îi pedepsească Pentru nelegiuirea lor. Apoi, sângele morților, Pe față fi-va arătat, Căci de pământ, afară dat, Sângele lor are să fie. Uciderile, să se știe Că nu vor fi acoperite, Ci toate fi-vor dezvelite.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

²¹ Căci, iată, Domnul iese din Locuința Sa ca să-i pedepsească pe locuitorii pământului pentru nelegiuirea lor. Pământul va arăta sângele vărsat pe el și nu-i va mai ascunde pe cei uciși.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²¹ Acum, privește! Iahve iese din locuința Sa ca să îi pedepsească pe locuitorii pământului pentru nedreptatea lor. Pământul va arăta sângele vărsat pe el și nu îi va mai ascunde pe cei omorâți.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²¹ Căci, iată, Domnul iese din lăcașul său ca să pedepsească nelegiuirea celor care locuiesc pământul. Pământul va scoate la suprafață sângele și nu-i va mai acoperi pe cei uciși din el.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²¹ Căci iată, Domnul iese din locuința Lui să pedepsească nelegiuirile locuitorilor pământului, și pământul va da sângele pe față și nu va mai acoperi uciderile.

Traducere Literală Cornilescu 1931

²¹ Căci, iată, Domnul iese din locul său ca să cerceteze nelegiuirea locuitorilor pământului în ei și pământul va descoperi sângele său și nu va mai acoperi pe ucișii săi.

Isaia 26:21 Referans Kwoze

Isaia 18:4

Căci astfel, spus-a Dumnezeu: „Din a Mea locuință, Eu Privesc în liniște, în zare, Peste căldura arzătoare A soarelui, prin roua-ntinsă Peste câmpia necuprinsă, Prin arșița ce a crescut Când secerișul a-nceput.

Isaia 13:11

Domnul a zis: „Iată, voiesc – Lumea – ca să o pedepsesc, Căci plină e de răutate, Iar pe cei răi pentru păcate, Pentru nelegiuirea lor. Voi face ca trufașilor Să le-nceteze semeția. Iată, voi spulbera mândria Asupritorilor, de-ndat’!

Iov 16:18

Pământule! Stai! Nu se poate Ca sângele să-mi învelești Și vaietele să-mi oprești!

Revelația 16:6

Oameni-aceștia au vărsat, Mereu, sângele sfinților, Precum și al prorocilor. Pentru că astfel s-au purtat, Și Tu, acum, sânge le-ai dat Să bea, căci sunt niște nemernici Și de pedeapsa Ta, sunt vrednici.”

Luca 11:50

Ca să se ceară, înapoi, De la ăst neam ne-ascultător, Tot sângele prorocilor, Care a fost, de el, vărsat, De când lumea s-a-ntemeiat:

Luca 11:40

Dar Cel ce le-a făcut pe toate, Doar în afară a clădit? În interior, n-a mai zidit?

Езекиел 8:6

El zise: „Fiu al omului, Vezi ce fac ei? Vezi cât de mari Sunt urâciunile pe cari Le săvârșește Israel, Spre a mă-ndepărta, astfel, De sfântul Meu locaș? Ce crezi? Să știi, însă, că ai să vezi Și alte urâciuni pe cari Le fac și sunt cu mult mai mari!”

Revelația 18:24

Pentru că tot sângele care De la proroci a fost luat, Sau de la sfinți a fost vărsat, Ori de la toți cei care sânt Înjunghiați pe-acest pământ, Numai în ea, a fost găsit, Iar vina i s-a dovedit.”

Iov 20:27

Cerul are să-i dezvelească Păcatul. O să-l osândească

Isaia 10:3

„Hai spuneți, ce veți face oare, Voi toți, atunci, în ziua-n care Veni-va, ca și un șuvoi, Pedeapsa morții, peste voi?” La cine-oare-o să fugiți Ca ajutor să dobândiți?” „Unde veți pune, la păstrare, A voastră bogăție, mare?”

Isaia 22:14

Însă, Cel care, tot mereu, E al oștirii Dumnezeu, Mie mi S-a descoperit Și-n felu-acesta mi-a vorbit: „Află că nu va fi iertată Nelegiuirea arătată, Până când nu o să muriți. De-aceea, fi-veți înghițiți De locuința morților” – A zis Domnul oștirilor.

Isaia 29:6

De la Cel care, tot mereu, E al oștirii Dumnezeu, Cruntă pedeapsă o să vie, Cu tunete, cu vijelie, Cu pocnete asurzitoare, Cu flăcări mari, mistuitoare Și cu furtună și cu vânt Și cu cutremur de pământ.

Isaia 65:6

Iată ce-am hotărât, în Mine: „Găsesc cu cale, că e bine Ca să nu tac. Mă repezesc Asupră-le și-i pedepsesc.

Isaia 65:7

Pentru nelegiuirea care A săvârșit-o fiecare, Pentru ceea ce-au făptuit Ai voști’ părinți, când au trăit – Care pe munți-nalți s-au dus, Unde tămâie au adus Și care M-au batjocorit Pe înălțimi, necontenit – O să le fie măsurată O plată binemeritată, Pentru tot ceea ce-au făcut În vremea care a trecut.”

Isaia 66:6

Un glas, tare, s-a auzit, Cari din cetate a ieșit Și din lăuntrul Templului. El este glasul Domnului Cel care, încurând, Se-arată, Vrăjmașilor, să le dea plată!”