Isaia 24:23 - Biblia în versuri 201423 Luna va fi acoperită, Căci de rușine-i învelită, Iar soarele, în răsărit De groază fi-va-nvăluit. Atunci, Domnul oștirilor Are a fi cârmuitor Pe muntele Sionului, În a Ierusalimului Cetate. Ca un împărat, În strălucire-nveșmântat Și-n toată slava Domnului, Va sta cu cei bătrâni ai Lui. Gade chapit laPlis vèsyonNoua Traducere Românească23 Atunci luna va fi umilită, iar soarele făcut de rușine, pentru că Domnul Oștirilor va domni pe muntele Sion și în Ierusalim, înaintea bătrânilor Săi, în glorie. Gade chapit laBiblia în Versiune Actualizată 201823 Atunci luna va fi umilită și soarele va fi ridiculizat – pentru că Iahve care este Dumnezeul Armatelor, va guverna pe muntele Sion și în Ierusalim, înaintea bătrânilor Săi, în glorie. Gade chapit laVersiunea Biblia Romano-Catolică 202023 Luna va roși, iar soarele se va rușina, căci Domnul Sabaót va domni pe muntele Sión și în Ierusalím și înaintea bătrânilor săi va fi preamărit. Gade chapit laBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu23 Luna va fi acoperită de rușine și soarele, de groază, căci Domnul oștirilor va împărăți pe Muntele Sionului și la Ierusalim, strălucind de slavă în fața bătrânilor Lui. Gade chapit laTraducere Literală Cornilescu 193123 Și luna va roși și soarele se va rușina. Căci Domnul oștirilor va împărăți pe muntele Sion și în Ierusalim și înaintea bătrânilor săi în slavă. Gade chapit la |
Lumina ce are s-o dea Luna – atunci – are să fie, Precum a soarelui, de vie. A soarelui lumină are, De șapte ori, a fi mai tare. (Lumina care o să vie, Cât șapte zile, o să fie.) Acestea fi-vor întâmplate În vremea când vor fi legate – De Domnul – rănile pe care Poporul Său – acum – le are, Căci toate rănile primite – Atunci – vor fi tămăduite.”
Saltă acum! Te veselește Tu, fiică a Sionului! Fiica Ierusalimului Saltă și tu, de veselie, Și strigă-acum, cu bucurie! Iată-L pe Împărat că vine Și se apropie de tine! Iată-L, El e neprihănit! Vine biruitor, smerit! El se apropie de tine! Călare, pe măgar, El vine! Pe mânzul măgăriței, iată, Venind spre tine, se arată!
Apoi, domniile aflate, Sub ceruri, au a fi luate. Împărățiile ce sânt Pe fața-ntregului pământ – Cari sunt ale-mpăraților – Date-au să fie sfinților Celui Prea-Nalt. A Lui domnie Are să țină pe vecie. Toate puterile vor sta În slujbă-I și-L vor asculta, Căci doar a Lui Împărăție, Fără sfârșit are să fie!”
Frumoase sunt, pe munți, în zare, Picioarele acelui care Vești bune-aduce și grăbește Pentru că pacea o vestește. Frumoase sunt, în depărtare, Picioarele acelui care Aduce, peste-ntreaga fire, Vești bune, despre mântuire! Către Sion, el se grăbește Și-n felu-acesta îi vorbește: „Al vostru Domn și Dumnezeu Împărățește, tot mereu!”