Isaia 2:3 - Biblia în versuri 20143 Toate popoarele – la fel – Spre munte, au să se grăbească Și-n acest fel au să vorbească: „Haideți cu toți să ne-adunăm Și către munte să plecăm, Căci e muntele Domnului! Să mergem dar, la Casa Lui, La Casa Celuia pe care, Drept Dumnezeu, Iacov Îl are! Haidem, ca să ne dea povețe Și-ale Lui căi să ne învețe!” Căci din Sion are să vie Legea și, după cum se știe, De la Ierusalim, Cel Sfânt, Își va trimite-al Său cuvânt. Gade chapit laPlis vèsyonNoua Traducere Românească3 Multe popoare vor veni și vor zice: „Să mergem și să ne suim la muntele Domnului, la Casa Dumnezeului lui Iacov! El să ne învețe căile Sale, și noi să umblăm pe cărările Sale!“. Căci din Sion va ieși Legea, iar Cuvântul Domnului – din Ierusalim. Gade chapit laBiblia în Versiune Actualizată 20183 Multe popoare vor veni și vor zice: «Să mergem și să urcăm pe muntele lui Iahve, la casa Dumnezeului lui Iacov! El să ne învețe metodele Sale; și noi să umblăm pe drumurile Lui!» Se va întâmpla așa pentru că din Sion va proveni legea; iar Cuvântul lui Iahve va veni din Ierusalim. Gade chapit laVersiunea Biblia Romano-Catolică 20203 Popoare multe vor veni și vor zice: „Veniți, să urcăm la muntele Domnului, la casa Dumnezeului lui Iacób! El ne va învăța căile sale și noi vom umbla pe cărările lui. Căci din Sión va ieși legea și din Ierusalím, cuvântul Domnului. Gade chapit laBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu3 Popoarele se vor duce cu grămada la el și vor zice: „Veniți, să ne suim la muntele Domnului, la Casa Dumnezeului lui Iacov, ca să ne învețe căile Lui și să umblăm pe cărările Lui!” Căci din Sion va ieși Legea și din Ierusalim, Cuvântul Domnului. Gade chapit laTraducere Literală Cornilescu 19313 Și multe popoare vor merge și vor zice: Veniți și să ne suim la muntele Domnului, la casa Dumnezeului lui Iacov; și el ne va învăța în căile lui și vom umbla în cărările lui. Căci din Sion va ieși legea și cuvântul Domnului din Ierusalim. Gade chapit la |
Am să-i aduc, în urmă, Eu, La muntele cel sfânt al Meu, Și-o nesfârșită veselie, Asupra lor are să vie, Atuncea când au să se adun În Casa Mea de rugăciune. Jertfe și arderi au să-Mi dea, Pe-altarul Meu, în Casa Mea. Aceste jertfe, pregătite De către ei, vor fi primite. Atunci, Casei i se va spune Drept Casă pentru rugăciune A tuturor neamurilor Și-a tuturor popoarelor.”
Și îi vor strânge pe-ai voști’ frați Cari printre neamuri sunt aflați, Să îi aducă Domnului, Precum un dar, în cinstea Lui. Pe cai, pe dromaderi, pe cară, Pe tărgi și pe catâri, în țară, Îi vor aduce-n fața Lui, La sfântul munte-al Domnului Și la Ierusalim. Astfel, Ei au să șeadă lângă El. Așa va fi, căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit. Ei au să fie-aduși la fel Precum fiii lui Israel Aduc la Casa Domnului, – Spre slava și spre cinstea Lui – Daruri ce sunt pentru mâncare. Acestea sunt, de fiecare, Cu multă grijă, așezate Numai în vasele curate.
„Mica – cel ce era profet Și se trăgea din Moreșet – Pe vremea-n care Ezechia, În Iuda, a avut domnia, A zis întregului popor: „Iată că Domnul oștilor, În acest fel, a cuvântat: „Sionul tot va fi arat, Precum ogoru-i pregătit. Ierusalimul, negreșit – În vremea care o să vie – Morman de pietre o să fie. Muntele Casei Domnului Ajunge-va la rândul lui, O înălțime ne-ngrijită, Doar de păduri acoperită.”
O hotărâre au luat Iudeii. S-au îndatorat Atunci, nu numai pentru ei, Însă și pentru toți acei Care urmau să se lipească De ei, cu ei să viețuiască. De-asemenea, s-au obligat Și pentru cei ce le-au urmat, Ca să păzească fiecare, Mereu, această sărbătoare, Când este vremea potrivită, Așa cum fost-a rânduită, Așa precum a fost lăsată. Nicicând, ea nu va fi schimbată.
Dar dacă ei vor căuta Ca să învețe de a sta Pe căile pe cari, mereu, Mi-am îndemnat poporul Meu, Dacă va ști această lume Să jure doar pe al Meu Nume, Zicând: „Viu este Dumnezeu!” – Așa precum poporul Meu, De ei fusese învățat Pe Bali să jure ne-ncetat – Atuncea fericiți fi-vor, Trăind lângă al Meu popor.