Isaia 17:11 - Biblia în versuri 2014

¹¹ Cu gard, ți i-ai împrejmuit Și încurând tu i-ai văzut Precum că flori ei au făcut. Însă culesul rodului Fugit-a, iar în locul lui, Durerea fără leac se-arată Căci veselia-i alungată.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

¹¹ deși în ziua în care îi plantezi, le și faci să crească, și în dimineața în care arunci sămânța, o și faci să înflorească, totuși secerișul va fi spulberat într-o zi de boală și de durere de nevindecat.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹¹ deși chiar în ziua în care îi plantezi îi și faci să crească și în dimineața în care arunci sămânța, o și faci să înflorească, culesul recoltelor va fi luat într-o zi de boală și de durere imposibil de vindecat.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹¹ În ziua când o plantezi, faci să crească și dimineața faci să înflorească semințele tale, dar în ziua intrării în posesie, ea va fi ca un snop de paie și durerea va fi incurabilă.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹¹ Când i-ai sădit, i-ai înconjurat cu un gard și, în curând, i-ai văzut înflorind. Dar culesul roadelor a fugit tocmai în clipa veseliei, și durerea este fără leac.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹¹ În ziua sădirii tale le îngrădești și dimineața faci să‐ți înflorească sămânța; dar secerișul fuge în ziua durerii și întristării deznădăjduite.

Isaia 17:11 Referans Kwoze

Osea 8:7

Vânt, drept sămânță, au avut Atuncea când au semănat. De-aceea, când – la secerat – Oameni-aceia se adună, Au să culeagă doar furtună. Din grâu, nu vor avea un spic, Căci nu va răsări nimic. Ceea ce din pământ răsare, Făină ca să dea, nu are. Chiar de-ar ieși rodul făinii, Au să-l mănânce doar străinii.

Iov 4:8

Căci după câte am văzut, În acest fel li s-a făcut Doar celor care au arat Fărădelegi și-au semănat Nelegiuiri, pe-al lor ogor, Căci ei seceră roada lor!

Romani 2:5

Dar, cu-mpietrirea arătată – În a ta inimă-adunată – Ai să-ți aduni tu, bunăoară, Neîncetat, doar o comoară, Ce este plină de mânie, Pentru-acea zi ce va să vie, În care fi-va arătată Adevărata judecată, Pe care-o face Dumnezeu,

Osea 9:16

Lovit e Efraim și iată Că rădăcina e uscată. De-aceea, nici un rod nu dau Și chiar dacă copii ei au, Le voi ucide – negreșit – Rodul pe care l-au iubit.

Ieremia 5:31

Minciuni, prorocii prorocesc, Iar preoții le folosesc Pentru a stăpânii în pace. Poporului Meu mult îi place Lucrul acesta. Dar apoi – În urmă – ce veți face voi?”

Psalmi 90:6

De dimineață, înflorește; Apoi – în miezul zilei – crește, Iar pe-nserat este tăiată Și-ntinsă spre a fi uscată.

Levitic 26:20

Făr’ ca, folos, să dobândească, Puterea o să vă slăbească. Pământul vostru n-o să-și dea Rodul la timp; de-asemenea, Nici pomii n-au să mai rodească.

Deuteronom 28:39

Apoi din via ce-o sădești – În care tu ai să muncești – Nu vei ajunge a avea, Un strop de vin, măcar, din ea. N-ai să culegi nici rodul ei, Căci viermii doar, vor fi acei Cari vor putea a se-nfrupta, Din strugurii, din via ta.

Isaia 17:5

Atuncea, se va fi-ntâmplat Precum e și la secerat, Când intră un secerător, Să taie grâu, pe-al său ogor. Da, chiar așa are să fie – În vremea care o să vie – În valea Refaimului: Ca și la strânsul grâului.

Ioel 1:17

Sămânța ce s-a semănat, Sub brazdă-acuma s-a uscat. Goale ne sunt grânarele. Stricate sunt hambarele, Căci și semănătura – iată – Zace sub glie-acum stricată!