Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Isaia 15:6 - Biblia în versuri 2014

6 Izvoarele-n Nimrim aflate – Iată – acuma sunt secate, Iar pe pământul însetat Întreaga iarbă s-a uscat. Verdeață nu se mai găsește Căci nici un fir verde nu crește.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

6 Apele din Nimrim sunt secate, iarba este uscată, vegetația a pierit și nu mai există nimic verde.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 Apele din Nimrim sunt secate. Iarba este uscată, vegetația a dispărut și nu mai există nimic verde.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 Apele Nimrím sunt devastate, iarba s-a uscat și cea proaspătă s-a veștejit și nu mai este [nimic] verde.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 Căci apele Nimrim sunt pustiite, s-a uscat iarba, s-a dus verdeața și nu mai este niciun fir verde.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

6 Căci apele Nimrimului vor fi pustii, căci iarba s‐a veștejit, verdeața s‐a dus, nu mai este nimic verde.

Gade chapit la Kopi




Isaia 15:6
11 Referans Kwoze  

Și cu Bet-Nimra și-au sfârșit Cu Bet-Haran. Ele erau Cetăți care-ntăriri aveau. Pe lângă-acestea, negreșit, Și staule, au construit.


Când primul înger a sunat Din trâmbiță, s-a arătat O grindină înfricoșată, Cu foc și sânge-amestecată. Aceasta-ndată a căzut Peste pământ, și am văzut Că o treime din pământ Și din copacii care sânt Pe-ntinsul său, din iarba care, Pe ale lui câmpii, răsare, Arse au fost, atunci, pe loc, De către grindina de foc.


Și către Bet-Haram, în vale. El atingea Sucotu-n cale, Apoi Bet-Nimra și Țafon – O rămășiță-a lui Sihon Cel care, la Hesbon, domnise. Iordanu-n coastă-l mărginise Până la marea cea chemată „A Chineretului”, aflată Peste Iordan, spre răsărit.


„Noi am văzut că Atarot, Dibonul și Iazerul tot, Nimra, Eleale și Hesbon, Sebam și Nebo și Beon,


De la Hesbon se-aud apoi, Strigăte mari, pe orice cale, Răsunând pân’ în Eleale. Ale lor glasuri se-aud dar, Pân’ la Iahaț. De la Țoar, Până-n Horonaim pătrund, Și alte glasuri le răspund De la Eglat-Șelișia, Căci apele ce le avea Nimrimu-n vremile trecute, Într-un pustiu, sunt prefăcute.”


Chiar și cerboaica, dacă naște Și vede că nu-și poate paște Puii, căci iarbă nu găsește Pe câmp, îndată-i părăsește.


Focul, în față-i, tot cuprinde Și-n spate-i flacăra se-ntinde. Grădină a Edenului, E țara, înaintea lui, Iar după el, e un pustiu Căci nu rămâne nimic viu; De flacăra-i nimicitoare, Nimic nu poate-avea scăpare.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite