1 Aceasta e o prorocie, Pentru un timp ce va să vie Peste Moab, căci se arată Că împotrivă-i e-ndreptată. În noaptea-n care-i pustiit, E Ar-Moabul nimicit! Tot ceea ce se prevestește, În noaptea ‘ceea se-mplinește. În noaptea care-i pustiit, E Chir-Moabul nimicit!
1 Urmează prezentarea unei profeții despre Moab. „Da! Este devastat într-o singură noapte. Ar-Moab este distrus. Da! Este devastat într-o singură noapte; Chir-Moab este distrus.
1 Prorocie împotriva Moabului: „Chiar în noaptea când este pustiit, Ar-Moabul este nimicit! Chiar în noaptea când este pustiit, Chir-Moabul este nimicit!…
Iuda și Efraim apoi, În zbor vor merge amândoi. Pe umăr de Filistean puși, Către apus ei vor fi duși. Apoi o să îi jefuiască Pe cei cari au să locuiască În Răsărit. Edom, și el – Alături de Moab, la fel – Pradă vor fi mâinilor lor. Poporul Amoniților, Sub stăpânirea lor adus Atuncea, le va fi supus.
De-aceea, în această vreme, Moabul a ajuns a geme. Pentru Moab, cu toți se tem Și pentru a lui soartă gem. Să suspinați, adânc mâhniți, Când – la Chir-Hareset – priviți Și-asemeni când în el intrați Și pe-ale lui ruine stați.
Pe Egipteni îi pedepsesc Și pe Iudei am să-i lovesc. Îi pedepsesc pe Edomiți, Pe Amoniți, pe Moabiți, Pe toți aceia – din popor – Ce-și rad colțul bărbilor lor Și pe cei care se vădesc Că în pustie locuiesc. Căci neamurile-n lume-aflate Nu au fost împrejur tăiate. Apoi, casa lui Israel, Pot spune că este la fel, Pentru că inima ei – iată – Nu este împrejur tăiată!”
Iată ceea ce-a prorocit Cel cari, Isaia, s-a numit – După cuvântul Domnului – În contra Babilonului. Isaia se vădea cel care, Părinte, pe Amoț, îl are.
Cetățile, le sfărâmară, Iar pietrele le-au adunat Și pe câmpii le-au aruncat. Toate izvoarele aflate, Îndată, fost-au astupate Și-apoi, copacii s-au tăiat. Chir-Hareset, înconjurat De prăștiași, a fost bătut Până când pulberi s-a făcut. În felu-acesta, din cetate, Doar pietre au mai fost aflate.
„Domnul mi-a zis, astfel, apoi: „Să nu faci, cu Moab, război, Căci tu, nimic n-ai să primești, În țara lui, să stăpânești. Căci Eu am dat aurul tot, În mâna fiilor lui Lot.
Unde va trebui să fii Lângă ai lui Amon copii. Cu ei, să nu te războiești Pentru că nu ai să primești – Acolo – nici o moștenire Căci Eu am dat în stăpânire Țara – cu-al ei avut cu tot – În mâna fiilor lui Lot.