15 „Securea, oare, se fălește Față de cel ce se vădește Cum că de ea s-a folosit?” „Sau fierăstrăul s-a mândrit Față de cel ce-l mânuia Și-n stăpânire îl avea?” Parcă nuiaua l-ar mișca Pe cel care o ridica! Parcă toiagul o să zică Căci el e cel ce îl ridică Pe-acela care, e știut, Că nu este, din lemn, făcut!”
15 Se va mândri oare securea înaintea celui ce o mânuiește? Se va înălța oare fierăstrăul mai presus de cel ce-l folosește? Ca și cum nuiaua l-ar ridica pe cel ce o ridică, sau ca și cum toiagul l-ar ridica pe cel ce nu este din lemn!
15 Se va lăuda oare securea înaintea celui care o folosește? Se va înălța oare fierăstrăul deasupra celui care se folosește de el? Dar în acest caz se întâmplă ca și cum nuiaua l-ar ridica pe cel care o ridică sau ca și cum toiagul ar ridica pe cel care nu este din lemn!»
15 Se laudă oare securea împotriva celui care o folosește? Se fălește fierăstrăul împotriva celui care-l mânuiește? Ca și cum nuiaua l-ar mișca pe cel care o ridică! Ca și cum toiagul s-ar ridica de parcă nu ar fi lemn!”.
15 Se fălește oare securea împotriva celui ce se slujește de ea? Sau se mândrește fierăstrăul față de cel ce-l mânuiește? Ca și cum nuiaua ar mișca pe cel ce o ridică, parcă toiagul ar ridica pe cel ce nu este de lemn!”
15 Oare se va făli securea împotriva celui ce taie cu ea? Se va mândri fierăstrăul împotriva celui ce‐l mișcă? Ca și când toiagul ar mișca pe cei ce‐l ridică! Ca și când bățul ar ridica pe cel ce nu este lemn.
„Vai, este de acela care, Purtări nesăbuite, are, Căci deși este muritor, Se ceartă cu-al său Făcător! – Un ciob, din multele ce sânt Pe fața-ntregului pământ! – Dar, să îi spună, îndrăznește Lutul, celui ce-l fățuiește, „Ce faci?”, sau zice o lucrare, Cumva, despre acela care A întocmit-o cu migală, „El n-are mâini”? Fără-ndoială,
Stricați ce sunteți! Credeți voi Că trebuie privit apoi, Olarul, ca pe lutul care El îl lucrează, cu răbdare? Lucrarea unui lucrător, Va zice despre făcător, „Nu-i el cel care m-a făcut!”? Sau oare, vasul cel de lut, Despre al său olar, va-ncepe A spune că „Nu se pricepe!”?
În fața ucigașului – Atuncea – tu o să mai spui: „Sunt Dumnezeu”, măcar că ești Un om doar? O să mai vorbești În felu-acesta, când, la tine, Cel care te ucide vine?
În ziua ‘ceea, să se știe Că Dumnezeu are să vie Și cu un brici închiriat – De dincolo de Râu luat – Va rade întreg părul care Este pe cap și pe picioare. Ba chiar și barba va fi rasă, Când El, cu briciul, o să iasă. Cel care este așezat Peste Asiria-mpărat, O să-mplinească planul Lui Căci fi-va briciul Domnului.
Pe cine-ai ocărât tu dar? Batjocuri, cui ai aruncat Și-n contra cui, tu ai strigat? Dar împotriva cui, cutezi, Să îți ridici ochii? Nu vezi? În contra Sfântului pe care Neamul lui Israel Îl are!