Isaia 1:5 - Biblia în versuri 2014

⁵ Spuneți dar, ce pedepse noi Să vă mai dea Domnul, când voi, Neîncetat, vă dovediți Că sunteți tot mai răzvrătiți? Tot capul e bolnav și iată, Pe moarte inima se-arată!

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁵ Ce folos să mai fiți loviți, de vreme ce stăruiți în apostazie? Tot capul este bolnav și toată inima suferă!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁵ Oare cum să mai fiți pedepsiți pentru că insistați în neascultare!? Tot capul (vostru) este bolnav; și toată inima (voastră) suferă!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁵ De ce să mai fiți loviți, voi care continuați să vă revoltați? Tot capul este bolnav și toată inima slăbită.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁵ Ce pedepse noi să vă mai dea, când voi vă răzvrătiți din ce în ce mai rău? Tot capul este bolnav și toată inima suferă de moarte!

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁵ De ce să mai fiți loviți? Veți adăuga răzvrătire! Tot capul este bolnav și toată inima moleșită.

Isaia 1:5 Referans Kwoze

Езекиел 24:13

Și-n spurcăciunea ta, vrei iar, Numai nelegiuire doar! Iată, pentru că Eu am vrut, Curată să te fi făcut – Dar n-ai voit a fi curată – Nu vei mai fi tu, curățată, Până când trece-va urgia Și Îmi voi potoli mânia.

Ieremia 5:3

„Doamne, dar nu văd ochii Tăi, Care e adevărul, oare? Tu îi lovești, fără-ncetare, În timp ce ei – pot ca să zic – Precum că n-au simțit nimic. Tu-i nimicești, fără măsură, Dar ei nu iau învățătură, Ci capătă o-nfățișare Cari, decât stânca, e mai tare Și nu-nțeleg că e mai bine Să se întoarcă iar, la Tine.”

Isaia 31:6

„Acum, fii ai lui Israel Întoarceți-vă la Acel Pe care voi L-ați părăsit.”

Ieremia 5:31

Minciuni, prorocii prorocesc, Iar preoții le folosesc Pentru a stăpânii în pace. Poporului Meu mult îi place Lucrul acesta. Dar apoi – În urmă – ce veți face voi?”

Ieremia 9:3

„Din guri, minciuni sunt aruncate, Căci limbile sunt încordate Precum un arc, iar când vorbesc, Nu pe-adevăr se sprijinesc Spre a fi tari, în țara lor, Ci pe a răutăților Mulțime mare. Văd prea bine, Că nu Mă caută pe Mine.

Ieremia 2:30

„Degeaba Eu M-am repezit Și pe-ai voști’ fii i-am pedepsit, Căci nimenea, mustrarea Mea, N-a vrut, în seamă, să o ia. Sabia voastră i-a mâncat Pe-ai voști’ proroci, neîncetat, Ca și un leu nimicitor, Picat asupra prăzilor.

Neemia 9:34

Toți căpitani-aceia cari, Peste popor erau mai mari, Cu împărați și cu preoți, Precum și cu prorocii toți N-au păzit Legea ce ne-ai dat, Porunca nu Ți-au ascultat, Nici înștiințările pe care Ni le-ai trimis fără-ncetare.

Ieremia 5:5

În felu-acesta am crezut Și-am zis: „Voi merge la cei cari Se dovedesc a fi mai mari, Căci ei știu Legea Domnului Și merg, mereu, pe calea Lui!” Însă și ei s-au depărtat Și jugu-apoi, l-au sfărâmat.

Isaia 33:24

Nici un locuitor nu vine Spunând: „Bolnav sunt! Vai de mine!” „Cei în Ierusalim aflați, În acel timp, vor fi iertați. În seamă, nu vor fi ținute Nelegiuirile făcute.”

Isaia 9:21

Astfel, Manase îl mănâncă Pe Efraim, Acesta, încă, Nu vrea – drept pradă – să se lase Și îl mănâncă pe Manase. La urmă se-nsoțesc și-apoi, Pe Iuda-l vor mânca cei doi. Însă mânia Domnului Nu este stinsă. Brațul Lui Este de furie cuprins, Pentru că încă e întins.

Isaia 9:13

Căci nici poporul nu voiește Ca la Cel care îl lovește Să se întoarcă înapoi, Cătând pe al său Domn apoi.

Isaia 1:23

Mai marii tăi sunt răzvrătiți Și sunt cu hoții însoțiți. Doar mitei, ei îi sunt supuși Și doar de pofte sunt conduși. Orfanul n-are ce să cate La ei, căci nu îi fac dreptate. Nici pricinile văduvei Nu pot s-ajungă pân’ la ei.

2 Cronici 28:22

Pe când era mai strâmtorit Ahaz, iar, a păcătuit Față de Domnul, căci s-a dus

2 Regi 1:13

Ahazia, din nou, a pus Alt căpitan, care s-a dus, Cu oamenii ce îi avea – Căci peste cincizeci stăpânea – Pân’ la Ilie. L-a găsit, Pe munte stând și i-a vorbit, După ce-ntâi i s-a-nchinat Și-n fața lui a-ngenunchiat: „Tu ești om al lui Dumnezeu. Pentru-a mea viață, te rog eu, Și pentru cei ce sunt cu mine. Scumpă să fie – pentru tine – Viețile noastre. Am văzut

Ieremia 13:23

Dar Etiopianul, oare, Își schimbă pielea ce o are? Schimbă pardosul – tot la fel – Petele care sunt pe el? Și tot așa e și cu voi: Puteți a face bine-apoi, Dacă deprinși vă dovediți Doar răul să îl săvârșiți?

Ieremia 17:9

„Inima e înșelătoare Și-asemenea rău voitoare. E cineva cari ar putea Să știe ce se-ascunde-n ea?”

Ieremia 44:15

Bărbații toți care știau Că soațele lor aduceau Tămâie altor dumnezei, Alături de alte femei Care acolo s-au aflat Și tot poporul așezat La Patros – care se vădea Că de Egipt aparținea – Îi ziseră lui Ieremia:

Plângerile 5:17

Dacă, în inimi ne-a intrat Durerea și s-a-ntunecat Privirea și a noastră frunte,

Езекиел 34:4

Pe cele slabe, nu gândiți Că trebuie să le-ntăriți. Pe cea bolnavă, nu cătați – Deloc – ca să o vindecați. Pe oaia rătăcită, voi Nu o aduceți înapoi. Pe oaia care s-a pierdut, S-o căutați, voi n-ați mai vrut, Iar oile le stăpâniți Cu-asprime și le asupriți!

Езекиел 34:16

Atunci, oaia pierdută, iată, De Mine fi-va căutată. Le strâng pe cele rătăcite Și leg rana celei rănite. Pe cele slabe, dintre oi, Am să le întăresc apoi. Pe cele care se vădesc Grase și tari, Eu le păzesc Ca să rămână în putere Și-am să le pasc, precum se cere.”