Iov 9:6 - Biblia în versuri 2014

⁶ Pământu-n temelia lui E, de furia Domnului.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁶ El face să se cutremure pământul din locul lui, și stâlpii lui tremură.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁶ Dumnezeu scutură pământul din locul lui și îi face stâlpii să tremure.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁶ Cutremură pământul din locul lui și coloanele sale se clatină.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁶ Zguduie pământul din temelia lui, de i se clatină stâlpii.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁶ El zguduie pământul din locul său și se cutremură stâlpii;

Iov 9:6 Referans Kwoze

Evrei 12:26

Și cari, cu glasu-I, zguduiește Pământu-ntreg și-orice ființă. El face o făgăduință, Spunând că „Fi-va clătinat – Cer și pământ – încă odat’ De către Mine”. Astfel – iată –

Hagai 2:6

Așa a zis Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are: „Încă puțină vreme – iată – Și-am să mai mișc încă o dată, Uscat și mare și pământ Și cerurile câte sânt.

Isaia 2:21

În peșterile cele-adânci, Ce sunt aflate printre stânci, Și-n crăpăturile pe care Fața pământului le are, Toți oameni au să voiască – Atunci – să se adăpostească, Mânați de frica Domnului Și slava măreției Lui, Căci Domnul are să pornească, Pământul, să îl îngrozească.

Psalmi 75:3

„Poate acest întreg pământ Să se cutremure, din greu, Cu-ai săi locuitori, căci Eu Sunt Cel care îl sprijinesc Și ai săi stâlpi îi întăresc.”

Isaia 2:19

În peșterile cele-adânci, Care-s aflate printre stânci, Și-n crăpăturile pe care Fața pământului le are, Toți oameni au să voiască – Atunci – să se adăpostească, Mânați de frica Domnului Și slava măreției Lui, Căci Domnul are să pornească, Pământul, să îl îngrozească.

Iov 26:11

Se mișcă stâlpii cerului, Speriați de-amenințarea Lui.

Hagai 2:21

„Te du pân’ la Zorobabel – La dregător – și zi-i astfel: „Voi clătina acest pământ Și cerurile câte sânt,

Psalmi 114:7

Cutremură-te ne-ncetat Pământule, înspăimântat În fața Domnului pe care Drept Dumnezeu, Iacov Îl are,

Revelația 20:11

Apoi, un scaun de domnie, Mi-a apărut, în față, mie, Și Cel care ședea pe el; Fusese alb jilțul acel. Pământ și ceruri, am văzut, Că loc, atunci, n-au mai avut, În fața Lui, și au fugit.

Ioel 2:10

Cutremurate-n față-i sânt Și cerul și acest pământ Și soarele de-asemenea. Luna se-ntunecă și ea, Iar ale bolții mândre stele Își pierd luminile și ele.

Ieremia 4:24

Privesc la munți-ndepărtați Și văd că sunt cutremurați! Nici dealurile nu-s cruțate, Căci sunt și ele clătinate!

Isaia 24:1

Iată că Domnul pustiește Țara – acum – și risipește Locuitorii locului.

1 Samuel 2:8

Din pulbere – de-i e pe plac – El îl ridică, pe sărac. Pe cel ce e lipsit apoi, El îl înalță din gunoi, Să-l pună-alături de cei cari Se-arată precum că sunt mari, Și-i dă un scaun de domnie – De slavă plin – ca să îi fie Drept moștenire minunată; Căci ai pământului stâlpi – iată – Sunt numai ai lui Dumnezeu, Iar lumea stă, pe ei, mereu.

Psalmi 114:6

Dar munților, ce aveți voi, Încât ajuns-ați să săltați Ca și berbecii cei speriați? Ce aveți voi, dealurilor, Făcând asemeni munților? De ce vă luați după ei Și țopăiți ca niște miei?