Iov 9:4 - Biblia în versuri 2014

⁴ Pentru nimic. A Domnului E-nțelepciunea; tot a Lui Este atotputernicia. Cine – știindu-I deci, tăria – Să-I stea-mpotrivă, a-ndrăznit Și a scăpat nepedepsit?

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁴ El are o inimă înțeleaptă și o putere mare. Cine I s-a împotrivit și a rămas teafăr?

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁴ El are o inimă înțeleaptă și o mare forță. Cine I se poate opune și să reușească să Îi reziste?

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁴ El este înțelept cu inima și tare în putere. Cine s-a întărit împotriva lui și are pace?

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁴ Ale Lui sunt înțelepciunea și atotputernicia: cine I s-ar putea împotrivi fără să fie pedepsit?

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁴ El este înțelept la inimă și tare în putere: cine s‐a împietrit împotriva lui și a rămas în pace?

Iov 9:4 Referans Kwoze

Iov 36:5

Puternic este Dumnezeu; Cu toate acestea – îți spun eu – Pe nimeni nu a lepădat. Puterea Lui s-a arătat Prin iscusința dovedită.

Efeseni 3:20

Celui cari, prin a Sa putere, Lucrează-n noi, după plăcere – Și care poate face-apoi, Mai mult decât gândit-am noi, Sau decât am cerut vreodată –

Efeseni 3:10

Astfel, domniile aflate Și stăpânirile-așezate În locuri care sunt cerești, Prin noi, pot ca să afle vești: Pot, prin Biserică, s-adune Știri, despre marea-nțelepciune, Care, de Domnul, e vădită Și e nespus de felurită,

Proverbe 29:1

Un om, care s-a-mpotrivit Mustrărilor, va fi zdrobit.

Iov 9:19

Unde să cat, a mea dreptate? Spuneți-mi, unde pot să merg? La ce putere să alerg, Când El este atotputernic? Sau la dreptate? Cine-i vrednic Ca să mă apere, pe mine?

Efeseni 1:19

Precum că astă moștenire E, pentru credincioși, vădită, Chiar prin acea nemărginită Mărinimie, arătată, De-a Lui putere minunată, După lucrarea începută De-a Lui tărie ne-ntrecută,

Efeseni 1:8

Pe care, din belșug, apoi, Le-a revărsat El, peste noi; Aceste daruri minunate, Cari peste noi au fost turnate, Doar prin pricepere se-arată Și-nțelepciune, totodată.

1 Corinteni 10:22

Ați vrea ca-ntărâtat să fie Al nostru Domn, la gelozie? Mai tari, gândiți, că suntem noi, Decât e Dumnezeu, apoi?”

Romani 11:33

Adâncă-i a lui Dumnezeu Înțelepciune și știință! Bogată-i a Lui cunoștință! El are judecăți ascunse Cari nu pot fi, de noi, pătrunse! Și cât pot fi de ne-nțelese Cărările, de El, alese!

Daniel 2:20

Tocmai de-aceea, Daniel A glăsuit în acest fel: „Vreau, binecuvântat, mereu, Să fie al lui Dumnezeu Sfânt Nume! Vreau, pe veșnicie, El binecuvântat să fie! A Lui este puterea toată Și-nțelepciunea, totodată.

Proverbe 28:14

Acela cari, necontenit, Se teme, este fericit; Dar inima de-și împietrește, Nenorocirea îl lovește.

Psalmi 136:5

Să-L lăudați pe Dumnezeu, Pentru că numai El, mereu, Se-arată a fi priceput Căci cerurile le-a făcut, Iar îndurarea Domnului Ține în veacul veacului!

Psalmi 104:24

Ce multe-s, Doamne, ale Tale Lucrări! Tu ai găsit cu cale, Ca să le faci cu-nțelepciune, Ca pe pământ să le poți pune.

Iov 40:9

Ai tu un braț ca și al Meu Și glas de tunet, cum am Eu?

Iov 12:13

La Domnul – căci El le-a făcut – Putere e și-nțelepciune, Pricepere și sfat. De pune

Iov 11:6

Și de te-ar face a pătrunde În taina-nțelepciunii Sale, Vedea-vei că pe a tale, Multe greșeli înfăptuite, Nu sunt prea aspru răsplătite.

Iov 6:10

Cu bucurii și mângâiere Rămân eu, în a mea durere, Căci niciodată n-am călcat Poruncile ce mi le-a dat Al nostru Domn. Dar ce vorbesc?

2 Cronici 13:12

În fruntea noastră-i Dumnezeu Și ai Săi preoți, tot mereu. Trâmbiți avem, de partea noastră, Ca să sunăm ‘naintea voastră. Deci dacă lucrul stă astfel, Atunci, fii ai lui Israel, Să nu purtați nici un război, În contra noastră! Să știți voi Că dacă lupta o porniți, Nu aveți sorți să izbândiți!”

Iov 23:6

Atunci, dacă-mpotriva mea, Ca să se lupte El ar vrea, Credeți că folosește oare Toată puterea ce o are?

Iov 24:22

Și totuși, iată, Dumnezeu Lungește, prin puterea Lui, Anii nelegiuitului – A celor silnici pe pământ – Și iarăși în picioare sânt, Cu zâmbetul întins pe față, Tocmai când nu sperau la viață.

Iov 25:2

El doar Își împlinește vrerea, Făcând ca pacea să domnească Peste întinderea cerească.

Iov 28:23

Drumul pe care hoinărește, Ținutu-n care locuiește Și unde este ea, mereu, Le știe numai Dumnezeu.

Iov 37:23

Pe Dumnezeu. Pe Cel Puternic Nu-L va ajunge – căci nu-i vrednic De-așa ceva – nimeni. Se știe Că este mare în tărie! El – dacă nu găsește vină, Dacă dreptatea e deplină – Nu frânge! Nu va căuta, Vinovății, de-a inventa!

Iov 38:36

De știi acum, te rog a-Mi spune: Cine a pus înțelepciune În întunericul din nori? Acela-i dintre muritori? Cine-a dat din știința lui, La facerea văzduhului?

Iov 38:37

Dar cine poate face oare, Și norilor, numărătoare, Burduful ploii să-l dezlege,

Ieremia 50:24

O cursă-n cale ți-am întins Și fără să te-aștepți, te-ai prins Tu, Babilonule, în ea, Căci ai căzut în cursa Mea!” „Ai fost ajuns și apucat, Pentru că tu ai cutezat Ca împotriva Domnului Să lupți, stârnind mânia Lui.

Exodul 9:7

Atuncea, marele-mpărat A vrut a ști ce s-a-ntâmplat: Din turmele lui Israel – Plin de uimire – află el, Că nici o vită n-a pierit. Dar și acum și-a împietrit Inima sa, și-n țara lui, Opri poporul Domnului.

Exodul 15:7

Mărimea măreției Tale, Îi spulberă din a Ta cale, Pe toți cei cari vrăjmași Îți sânt, Când îi trântești Tu, la pământ. Mânia-Ți se dezlănțuiește Și-ndată, ea îi mistuiește, Ca pe o trestie uscată.

2 Cronici 20:6

„Doamne, Tu care-ai fost mereu, Domn al părinților pe care Neamul lui Israel îi are, Oare nu Tu împărățești Și oare nu Tu stăpânești Asupra celor care sânt Pe fața-ntregului pământ? Nu ești stăpânul tuturor Mai marilor neamurilor? N-ai Tu tărie-n mâna Ta, Încât, nimeni nu-Ți poate sta În față și să izbutească, Ție să Ți se-mpotrivească?

Iov 15:13

Oare-mpotriva Domnului, Mânia-ți este? Contra Lui Sunt vorbele necugetate, Potop, de gura-ți revărsate?

Iov 41:2

Papura poți a încerca, Prin nări să-i treci? Sau poți, falca, Să i-o străpungi și-apoi cârlige, În ea, gândești că-i poți înfige?

Isaia 45:9

„Vai, este de acela care, Purtări nesăbuite, are, Căci deși este muritor, Se ceartă cu-al său Făcător! – Un ciob, din multele ce sânt Pe fața-ntregului pământ! – Dar, să îi spună, îndrăznește Lutul, celui ce-l fățuiește, „Ce faci?”, sau zice o lucrare, Cumva, despre acela care A întocmit-o cu migală, „El n-are mâini”? Fără-ndoială,

Nahum 1:3

Domnul este îndurător Și îndelung e răbdător, Însă tăria ce o are Este deosebit de mare. Nu-l va lăsa nepedepsit Pe cel cari, rău, s-a dovedit. Umblă-n vârtej și în furtună, Iar norii care se adună Sunt numai praful cel pe care Îl iscă ale lui picioare.