Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Iov 5:6 - Biblia în versuri 2014

6 Nenorocirea nu răsare Doar din țărână. Câte sânt Durerile, nu în pământ

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

6 Pentru că nenorocirea nu iese din țărână și necazul nu răsare din pământ.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 Se știe că dezastrul nu iese din praful pământului; și necazul nu răsare din pământ.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 Căci nelegiuirea nu iese din țărână și suferința nu răsare din pământ.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 Nenorocirea nu răsare din țărână, și suferința nu încolțește din pământ.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

6 Căci amărăciunea nu răsare din pulbere și necazul nu încolțește din pământ.

Gade chapit la Kopi




Iov 5:6
11 Referans Kwoze  

Lumina, Eu o întocmesc, Iar bezna, tot Eu o-mpletesc. Eu dau belșugul și tot Eu Aduc restriștea căci, mereu, Aceste lucruri Eu le fac, Numai după al Meu bun plac.


Seamă luați, bine, mereu: Din harul de la Dumnezeu, Să nu se-abată nimenea, Ca nu cumva lăstari să dea Vreo rădăcină cari s-adune, În ea, multă amărăciune, Ce va aduce tulburare Și întristări, la fiecare, Și-apoi, de ea – mulți dintre frați – Să se trezească, întinați.


Într-o cetate, cineva, Cu trâmbița, făr’ a speria Poporul ce se află-n ea? Sau în cetate, peste fire, Se lasă vreo nenorocire Pe care să n-o fi făcut Domnul și să n-o fi știut?


Vorbe deșarte, ‘lunecoase, Și jurăminte mincinoase Rostesc cu toți, atunci când sânt Puși să încheie-un legământ. De-aceea și pedeapsa lor, Asemeni buruienilor Otrăvitoare, o să fie, Aflate-n brazda din câmpie!


Din gura Celui Prea ‘Nalt, iată, Nu au să iasă, totodată, Bine și rău? Ce trebuiește,


Mânia Ta ne mistuiește Și-a Ta urgie ne-ngrozește.


În strâmtorare. Când dă pace, Cine și ce-ar mai putea face S-o tulbure? De Își ascunde El Fața, cine va pătrunde Până la El, spre a-L vedea? Puterea Lui e-asemenea De-I stă în față un popor Sau doar un singur muritor.


Priviți în urmă, după el: Dacă chivotul o s-apuce Pe drumu-acela care duce Înspre Bet-Șemeș, să știți voi Că se întoarce înapoi, În țara și la casa lui. Vom ști că mâna Domnului E cea care ne-a făcut rău, Pentru acest chivot al Său. Dacă chivotul nu se duce Spre casa lui, ci o s-apuce Pe un alt drum, vom ști apoi Căci cel ce ne-a lovit pe noi, Nu este Domnul. Negreșit, Atuncea ăst rău a venit, În țară, peste fiecare, Doar dintr-o simplă întâmplare.”


Dar de vrăjmașii lor Mi-e teamă, Căci vor veni – de bună seamă – Numai ocări, ca să rostească; Apoi, au să se amăgească, Spunâdu-și: „Tot ce am văzut, Prin mâna noastră, s-a făcut. Nu Dumnezeu le-a săvârșit, Ci brațul nostru întărit!”


N-are să fie secerată – În acel an – nici roada care, Întâmplător, pe câmp, răsare Din boabele care-au căzut Când secerișul s-a făcut. De-asemenei, strugurii din vie, Nu vor putea, culeși, să fie. Va fi un an pentru odihnă, Și va ședea pământu-n tihnă.


El, răutăți doar, zămislește Și naște rău; în sân dospește – Ca aluatul într-o oală – Doar roade care îl înșeală.”


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite