Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Iov 39:6 - Biblia în versuri 2014

6 L-am slobozit din legătoare, Căci în pustiu i-am dat sălaș Și pe-un pământ sărac, locaș.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

6 I-am dat deșertul să-i fie casă și regiunea sărată să-i fie locuință.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 I-am dat deșertul ca pe o casă a lui; și teritoriul sărat îi este locuință.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 pentru care am pus lăcașul în Arabáh și locuința, în ținutul sărat?

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 I-am dat ca locuință pustiul și pământul sărac ca locaș.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

6 căruia i‐am dat pustia drept casă și pământul sărat drept locuință?

Gade chapit la Kopi




Iov 39:6
9 Referans Kwoze  

Din țara roditoare, iată, El face o țară sărată, Pentru că rele săvârșesc Aceia cari o locuiesc.


Omul acela, negreșit, Este ca un nenorocit Care se află în pustie Și nici nu vede, nici nu știe Când fericirea se arată, Căci a lui casă-i așezată În locuri arse, pustiite, Care nu pot fi locuite, Într-un pământ sterp și sărat.


Pe măgărița din pustie, Prinsă de-a ei patimă vie, Cine are să o oprească Și pofta să nu-și împlinească? Cei care vor, o și găsesc, Chiar dacă nu se ostenesc, Pentru că, iată, toți acei O vor găsi în luna ei.


Aceștia ies de dimineață – La fel cum caută verdeață Măgari sălbatici în pustie – La lucru, plată să le fie Pâinea pentru copiii lor.


Pucioasa, sarea, focul care Se va întinde, ca o mare, Peste întreg acest ținut Încât nu va mai fi văzut Un fir de iarbă să mai crească, Sămânță care să rodească Întocmai cum s-a întâmplat În vremea-n care s-au surpat Sodoma și Gomora care Plătit-au pentru-a lor purtare, Adma apoi și Țeboim Cari nimicite-au fost, cum știm, De către-a Domnului mânie Și de a Lui mare urgie –


Măgar sălbatic și răzleț, Israelul se arătase Când în Asiria plecase, Iar Efraim daruri a dat, Prieteni, când și-a căpătat!


Mlaștini și gropi, nenumărate, Nu au să fie vindecate, Căci sunt lăsate ca să cadă Toate acestea, sării, pradă.


De zarvele cetăților, El râde. Glas poruncitor, Nicicând el nu a auzit,


Măgarii cei sălbatici care Își cată loc de așezare Pe înălțimi ce-s pleșuvite, Își au privirile topite, Pentru că, iarbă, nu găsesc. Trag aer și-apoi sforăiesc Furioși, asemeni șerpilor, Căci nu-și mai află hrana lor.”


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite