Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Iov 37:5 - Biblia în versuri 2014

5 Cu al Său glas tună măreț Și face lucruri fără preț, Neînțelese pentru noi, În măreția lor. Apoi,

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

5 Vocea lui Dumnezeu tună într-un mod minunat; El face fapte mărețe, iar noi nu cunoaștem totul.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 Vocea lui Dumnezeu tună într-un mod special. El face fapte excepționale, pe care noi nu le putem înțelege.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 Dumnezeu bubuie cu tunetul său în chip minunat; face lucruri mari, pe care nu le recunoaștem.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 Dumnezeu tună cu glasul Lui în chip minunat; face lucruri mari pe care noi nu le înțelegem.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

5 Dumnezeu tună în chip minunat cu glasul său. El face lucruri mari pe care nu le putem cuprinde.

Gade chapit la Kopi




Iov 37:5
18 Referans Kwoze  

Căci știm că face lucruri cari Sunt nepătrunse, minuni mari


Adâncă-i a lui Dumnezeu Înțelepciune și știință! Bogată-i a Lui cunoștință! El are judecăți ascunse Cari nu pot fi, de noi, pătrunse! Și cât pot fi de ne-nțelese Cărările, de El, alese!


Nu știi? Sau nu ai auzit Că Dumnezeu a întocmit Pământul? El nu ostenește Și-apoi, nicicând, nu obosește. Puterea Lui este ascunsă, Nemărginită, nepătrunsă.


Domnul va da lucrurilor, La vreme, frumusețea lor. El, chiar al veșniciei gând, A pus în oameni, atunci când Din lutul Terrei i-a luat, Măcar că nu e înzestrat Omul de a putea cuprinde, Lucrarea Lui, cât se întinde: Unde-nceputul și-a ascuns Și-unde sfârșește. Am ajuns


Iar ceea ce la noi ajunge Din măreția forței Sale, Sunt doar hotare – margini ale Cărărilor lui Dumnezeu – Iar tot ceea ce simțesc eu – Și-asemeni voi – e-o adiere, E doar o mică mângâiere! Deci sub întinsul zărilor, S-asculte al lucrărilor Lui Dumnezeu tunet puternic, Cine-ar putea să fie vrednic?”


Deci iată cât este de mare Domnul! Dar nu L-am priceput Noi, niciodată. N-am putut Pătrunde-al anilor Săi număr, Oricât am vrut. Pe al Lui umăr,


El, lucruri mari și nepătrunse, Înfăptuiește, cu dreptate, Făcând minuni nenumărate.


Oamenii care s-au aflat, Atunci, acolo, au cântat, Cântarea ce-o cânta, mereu, Moise – robul lui Dumnezeu – Și-apoi, a Mielului cântare. „Atotputernicule mare” – Ziceau aceia – „am văzut, Lucrările ce le-ai făcut, Cât sunt de mari și minunate! Sunt drepte și adevărate Căile Tale, ne-ncetat! Al Neamurilor Împărat, Doar Tu ești Doamne! Și-apoi, cine


Te adâncești tu, în știința Lui Dumnezeu?! Ai cunoștința, Perfectă, a Celui Puternic, Sărmane om? Oare ești vrednic


Să ascultăm toți, dragii mei, Smeriți, glasul tunetului Și bubuitul gurii Lui!


Apoi, tună cu glasu-I sfânt, Iar fulgerul nu se oprește Atâta timp cât El vorbește.


Dar Iov, acum, să iei aminte, La toate care, prin cuvinte, ‘Naintea ta le-am zugrăvit. Te rog, privește liniștit, Minunile lui Dumnezeu!


Pricepi plutirea norilor, Minunile Acelui care Toată știința-n mâini o are?


Ai tu un braț ca și al Meu Și glas de tunet, cum am Eu?


Pe ape, vocea Lui răsună Și tunetele se adună Vorbind cu glasuri răspicate Prin bubuieli nenumărate. Domnul este Acela cari Șade mereu pe ape mari.


Săgeți a aruncat: pe loc, Ai mei vrăjmași s-au risipit. Când trăznetele au sporit, Ei au fugit, în graba mare, Voind a căuta scăpare.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite