Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Iov 34:21 - Biblia în versuri 2014

21 Căci Dumnezeu, din cerul Lui, Vede purtarea tuturor, Pasul oricărui muritor.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

21 Ochii Săi cunosc căile omului; El îi vede fiecare pas.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

21 Ochii Lui Dumnezeu cunosc obiceiurile oamenilor; El le vede fiecare pas.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

21 Căci ochii lui sunt asupra căilor omului și vede toți pașii lui.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

21 Căci Dumnezeu vede purtarea tuturor, privește pașii fiecăruia.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

21 Căci ochii lui sunt asupra căilor omului și vede toți pașii lui.

Gade chapit la Kopi




Iov 34:21
18 Referans Kwoze  

Prezenți, ochii lui Dumnezeu, În orice loc vor fi, mereu; Nimeni – bun, rău – de a Sa față, Ascuns nu este. Pom de viață,


N-a cunoscut, El, Dumnezeu, Cărările pasului meu? Și oare nu mi-a numărat Toți pașii care i-am călcat?


Mereu, ai Mei ochi urmăresc Cărările pe cari pășesc, Căci înaintea Feței Mele, Nu pot a fi ascunse ele. Nelegiuirile făcute De ei, nu-Mi sunt necunoscute.


E lămurită-a omului Cărare-n ochii Domnului; El vede tot ce omul face.


La sfat Tu ești nespus de mare Și-n faptă Tu ești Cel mai tare. Ai Tăi ochi, ne-ncetat, veghează Cărările ce le urmează Al oamenilor fii, să poți Să-i răsplătești apoi pe toți, Doar după căile urmate Și după roadele-arătate.


Mă cercetează, Domnul meu, Să îmi știi inima mereu! Mă-ncearcă, Doamne, căci doresc Să afli ceea ce gândesc!


Agar, Numelui Domnului, I-a spus – precum putea ea crede – „Tu ești Acel care mă vede. Căci iată, cu adevărat, Acuma mi s-a arătat – Din spate – Cel ce a trecut, Care, pe mine, m-a văzut!”


„Eu, Domnul – cel care veghez Întotdeauna – cercetez Adâncul inimii. Doar Eu Încerc rărunchii, tot mereu, Și plată-i dau la fiecare, După purtarea ce o are. Astfel, răsplata tuturor E dată după rodul lor.”


Mereu sunt cei neprihăniți, De ochii Domnului priviți Și-a Lui ureche e plecată La ale lor strigăte-ndată.


Iată că El, necontenit, Și-aruncă ochii spre pământ Spre-ai sprijini pe cei cari sânt – Cu toată inima – ai Lui. Nu e pe placul Domnului, Ce ai făcut. De-aceea-ți sun Că ai lucrat ca un nebun. Astfel, de-acuma, vei vedea Cum că războaie vei avea.”


„Domnul privirea Și-a-ndreptat Spre-mpărăția ce se-arată Precum că este vinovată, S-o spulbere de pe pământ, Cu oamenii cari ai ei sânt.” „Totuși, nu am să-i nimicesc De tot, pe cei ce se vădesc Că sunt din casa cea pe care Iacov în astă lume-o are” – A cuvântat Domnul. „Căci iată,


De carne oare-s ochii Tăi? Vezi ca și omul, cu ai săi?


Că este cine? Domnu-i vede Pe toți cei care-s vinovați Și-n făr’delege-s cufundați.


Neîncetat, a mea purtare, Căci poate voi avea scăpare. Eu știu că un nelegiuit, Să vină, nu ar fi-ndrăznit,


Mereu, ca să mă urmărești. Privirile Îți pironești Numai peste al meu păcat, Iar pașii mi i-ai numărat.


El, liniște, le dăruiește Și-ncredere, dar îi pândește, Căci ochii Și I-a pironit Pe calea lor. Când i-a simțit


El, inima, le întărește La toți și-apoi, El urmărește Faptele lor, neîncetat.


Dar oare, poate cineva, În loc ascuns să stea, cumva, Fără ca să pot să-l văd Eu?” – Întreabă Domnul Dumnezeu. „Nu umplu Eu acest pământ Și cerurile, câte sânt?


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite