Iov 30:26 - Biblia în versuri 2014

²⁶ Mă așteptam la fericire, Dar iată că nenorocire Doar mi-a venit și-o să-mi mai vină. Trăgeam nădejde la lumină, Dar întuneric am primit.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

²⁶ Când mă așteptam la bine, a venit răul și când așteptam lumina, a venit întunericul.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁶ Dar când așteptam binele (pentru tot ce am făcut), a venit răul; și când așteptam lumina, a venit întunericul!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁶ Am sperat binele, dar a venit răul; am așteptat lumina, și a venit bezna.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁶ Mă așteptam la fericire, și, când colo, nenorocirea a venit peste mine; trăgeam nădejde de lumină, și, când colo, a venit întunericul.

Traducere Literală Cornilescu 1931

²⁶ Așteptam bine și a venit răul; așteptam lumina și a venit întunericul.

Iov 30:26 Referans Kwoze

Ieremia 8:15

Așteptam pace să ne dea, Dar iată că nu vine ea. Nimic bun nu ne mai apare. O vreme pentru vindecare, Necontenit am așteptat, Însă doar groază-am căpătat!”

Ieremia 14:19

„De Iuda, Tu oare-ai uitat Și chiar de tot l-ai lepădat? Pentru Sion, sufletu-Ți are Atât de multă ură, oare? De ce, acuma, ne lovești, Așa ca să ne nimicești? Sau pentru noi, nu mai e oare, La Tine, nici o vindecare? Nădăjduiam că va fi pace, Însă nimic bun nu se face. Spream să fie-o vindecare, Dar nu-i decât o groază mare!”

Miheia 1:12

Locuitoarea cea pe care Ținutul din Marot o are Cuprinsă e de-un tremurat, Căci fericirea i-a zburat Și parte de nenorocire Are, în loc de fericire. Nenorocirea ce-o lovește, Din partea Domnului sosește Și-atinge-apoi mânia Lui, Poarta Ierusalimului.

Isaia 50:10

Aceia cari – de bună seamă – De Domnul știu ca să se teamă, Asculte glasul Robului Venit din partea Domnului! Cel cari în beznă-a rătăcit, Căci de lumină-a fost lipsit, Să vină-n fața Domnului – Cu-ncredere-n Numele Lui – Și să se bizuie, mereu, Numai pe Domnul Dumnezeu!

Psalmi 97:11

Lumina este semănată Pentru cel care se arată A fi un om neprihănit, Iar bucuria s-a vădit A fi pentru acela care O inimă curată are.

Ieremia 15:18

De ce nu-mi încetează, oare, Această suferință mare? De ce îmi e așa de greu? De ce mă ustură, mereu, Rana aceasta înfocată Și nu poate fi vindecată? Doamne, acum, te-ntreb pe Tine: Oare să fii Tu pentru mine, Asemenea unui izvor Ce se vădește-nșelător, A căruia apă a secat?”

Iov 29:18

Atunci am zis: „În cuibul meu, Voiesc să stau și să mor eu. Multe vor fi zilele mele; Ca și nisipul fi-vor ele,

Iov 23:17

Căci nu bezna durerii mele Mă nimicește, nici acele Neguri ce m-au înconjurat Și cu-al lor văl m-ai înfășat.”

Iov 19:8

Ieșirile îmi sunt tăiate Și nu mai pot, nicicum, să trec. Aș vrea, oriunde, ca să plec – Să îmi urmez căile mele – Dar nu pot, pentru că pe ele, El, beznă grea, a-mprăștiat.

Iov 18:18

Este împins, de la lumină, În beznă. Pentru a sa vină, Din lume, este izgonit

Iov 18:6

Bezna are să-i stăpânească Cortul – lumina va muri, Iar candelei îi va pieri Sclipirea blândă-a focului, Ce pâlpâia de-asupra lui.

Plângerile 3:2

M-a dus, în beznă să mă țină, Să nu am parte de lumină.

Isaia 59:9

Tocmai de-aceea, izbăvirea Departe e, iar mântuirea Nu ne ajunge. Așteptăm Lumina, însă căpătăm Întunecimea, iar apoi, Prin negură doar, umblăm noi!