Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Iov 29:22 - Biblia în versuri 2014

22 Când de vorbit terminam eu, Nimenea, la cuvântul meu, Nu mai avea de-adăugat Nimic, ci eram aprobat, Căci rouă binefăcătoare Fusese a mea cuvântare.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

22 După ce vorbeam eu, nu mai vorbea nimeni, și cuvântarea mea cădea peste ei ca picăturile de ploaie.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

22 După ce vorbeam, nimeni nu mai spunea nimic; și cuvântul meu cădea peste ei ca picăturile de ploaie.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

22 După cuvintele mele, nu mai repetau și peste ei picura cuvântul meu.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

22 După cuvântările mele, niciunul nu răspundea și cuvântul meu era pentru toți o rouă binefăcătoare.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

22 După cuvintele mele nu mai vorbeau și cuvintele mele picurau asupra lor.

Gade chapit la Kopi




Iov 29:22
14 Referans Kwoze  

Iată că eu vă dăruiesc, Acum, învățătura mea: Ca ploaia, vreau să curgă ea; Precum o rouă pe pământ Să cadă și al meu cuvânt, Ca ploaia iute ce dă viață Cernându-se peste verdeață, Ca stropii ei care învie Covorul ierbii din câmpie.


Pe chipurile tuturor, Mirarea s-a întipărit; Nici un cuvânt nu s-a rostit. De-atunci, nimeni nu I-a mai pus, Vreo întrebare, lui Iisus.


Îmi zise: „Fiu al omului, Acum, spre miazăzi privește Și împotrivă le vorbește La cei care se dovedesc Că-n acea parte locuiesc. Îndreaptă a ta prorocie, Către pădurea din câmpie, Care-i în miazăzi aflată.


La fel acum, El o să fie O pricină de bucurie A multor neamuri și popoare Care se află, azi, sub soare. În fața Lui, smeriți, vor sta, Căci vor dori a-L asculta Toți împărații, negreșit, S-audă ce n-au auzit Nicicând, pe lume, iar apoi, Să vadă niște lucruri noi.”


Din buze, miere, ne-ncetat, Mireaso, doar ți-a picurat. Miere și lapte, tot mereu, Sub limba ta, voi afla eu. Mirosul ce îl răspândesc Hainele tale, îl găsesc Asemenea Libanului, Căci e la fel mirosul lui.


Ei spun, mereu: „Nu prorociți! Astfel de lucruri, nu vestiți, Pentru că-altminteri, nesfârșite Vor fi ocările zvârlite!”


Ascultă dar, Cuvântul Lui! Ascultă spusa Domnului Tu, care-mi spui: „Să nu vorbești! Nimic să nu le prorocești, Lui Israel și lui Isac!” Tu, cel care îmi spui să tac,


Chiar căpetenia tăcea – De-al gurii cer, i se lipea


Ca pe o ploaie m-așteptau Cu toții; gurile-și căscau, Ca după-a primăverii ploaie.


Îmi zise: „Fiu al omului, Către Ierusalim privește Și împotrivă le vorbește Acelor locuri care sânt Drept sfinte, pe al lui pământ! Tu să mai prorocești la fel, Apoi, contra lui Israel!


„Atunci când Efraim vorbea, Groază în Israel stârnea. Însă cum a păcătuit Cu Bal, îndată a murit.


Ei au să fie luptători. Vor pustii cu sabia, Asiria – și-asemenea – A lui Nimrod țară. Pe noi, Ei ne vor izbăvi apoi, De-Asirian, atunci când iară Va năvăli la noi în țară Și-atunci când fi-vor atacate Mărețele noastre palate.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite