Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Iov 28:24 - Biblia în versuri 2014

24 El, vede totul, pe pământ – Toate câte, sub soare, sânt.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

24 pentru că El Se uită până la marginile pământului, vede tot ce se întâmplă sub ceruri.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

24 Dumnezeu se uită până la marginile pământului, vede tot ce se întâmplă sub cer.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

24 Căci el privește până la marginile pământului, vede tot ce este sub cer.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

24 Căci El vede până la marginile pământului, zărește totul sub ceruri.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

24 Căci el se uită până la marginile pământului și vede sub toate cerurile.

Gade chapit la Kopi




Iov 28:24
15 Referans Kwoze  

Prezenți, ochii lui Dumnezeu, În orice loc vor fi, mereu; Nimeni – bun, rău – de a Sa față, Ascuns nu este. Pom de viață,


Cine-i cel cari disprețuiește Ziua care se dovedește A fi mai slabă, când știut Este că-i zi de început? Iată, cei șapte au să fie, Mereu, doar plini de bucurie, Privind la cumpăna pe care, Zorobabel, în mâini, o are. Cei șapte-s ochii Domnului. Pe-ntinderea pământului, Cutreieră neobosiți, Fiind mereu, neadormiți.”


Apoi, la mijloc, am văzut, În locul care s-a făcut – Chiar între jilțul Celui Sfânt, Între făpturile ce sânt Vii, împrejuru-i așezate, Și care, patru, sunt de toate, Și între cei bătrâni – un Miel. Înjunghiat, îmi părea El. Pe capul Său, puteam vedea, Precum că șapte coarne-avea Și șapte ochi. Aceștia sânt, Duhuri, trimise pe pământ, Pentru a-i da ocol, mereu, Căci ei sunt, ai lui Dumnezeu.


Iată că El, necontenit, Și-aruncă ochii spre pământ Spre-ai sprijini pe cei cari sânt – Cu toată inima – ai Lui. Nu e pe placul Domnului, Ce ai făcut. De-aceea-ți sun Că ai lucrat ca un nebun. Astfel, de-acuma, vei vedea Cum că războaie vei avea.”


De carne oare-s ochii Tăi? Vezi ca și omul, cu ai săi?


Că este cine? Domnu-i vede Pe toți cei care-s vinovați Și-n făr’delege-s cufundați.


N-a cunoscut, El, Dumnezeu, Cărările pasului meu? Și oare nu mi-a numărat Toți pașii care i-am călcat?


Al Său glas ceru-l dominează Iar al Lui fulger luminează Până la margini de pământ;


Pământul ca să îl apuce De capete și scuturându-l, Cei răi să-și capete mormântul,


Oare-al pământului întins, A ta privire l-a cuprins?


Cui trebuie să-i plătesc Eu?! Sub cer, totul este al Meu!


În Templul Său cel sfânt, mereu, Se află Domnul Dumnezeu, Iar al Său scaun de domnie, În veci, în cer are să fie! Mereu, din ceruri, ochii Lui Privesc la fiii omului.


El stăpânește ne-ncetat, Doar prin puterea mâinii Lui. Toți oamenii pământului, De ai Săi ochi, sunt urmăriți Și-n acest fel, cei răzvrătiți Nu se mai scoală-n contra Lui.


Domnul Își pleacă-a Lui privire, Ca să Se uite peste fire, Să știe toate câte sânt, În ceruri sus și pe pământ.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite