Iov 27:19 - Biblia în versuri 2014

¹⁹ Se culcă și este bogat; Moare și este despuiat.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

¹⁹ Se culcă bogat, dar nu va mai fi așa. Când își deschide ochii, nu mai deține nimic.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁹ Când se culcă, este bogat; dar nu va mai fi așa când își va deschide ochii. Va constata că toate s-au dus!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁹ Bogat se culcă, dar pentru ultima oară; deschide ochii și nu mai este.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁹ Se culcă bogat și moare despuiat; deschide ochii și totul a pierit.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁹ Se culcă bogat, dar nu va fi adăugat; își deschide ochii și nu este.

Iov 27:19 Referans Kwoze

Iov 24:24

Că-și saltă capul din pământ, În acea clipă, nu mai sânt! Cum mor oamenii, și ei mor – La fel ca orice muritor; Ca spicele vor fi tăiați!

Psalmi 58:9

Până când nu s-a întețit Și până încă n-au simțit Oasele voastre, focul care Spinul uscat sau verde-l are, Îi va lua vârtejul. Iată,

Ieremia 8:2

Oasele lor vor fi luate Și au să fie așezate În fața lunii, soarelui Și a oștirii cerului, În fața căror au slujit, Pe care mult le-au îndrăgit Și-apoi pe care le-au urmat Și căror li s-au închinat. N-au să mai fie adunate Oasele lor, nici îngropate, Fiind lăsate precum sânt, Gunoi s-ajungă, pe pământ.

Matei 23:37

„Ierusalim, Ierusalime – Asemenea-ți, nu mai e nime’! Pe-ai mei proroci ți i-am trimis, Însă, mereu, tu i-ai ucis Pe cei ce i-am trimis la tine! De câte ori, pe lângă Mine, Am vrut să-i strâng pe fiii tăi, Precum găina, puii săi? Dar n-ai vrut. Cu-ndărătnicie,

Matei 3:12

În a Lui arie, e gata. În mână, își are lopata. Va curăța ogorul, iar Grâu-l va strânge în grânar, În timp ce pleava adunată, În flăcări fi-va aruncată.”

Iov 30:23

Știu ce-ai să faci: ai să mă iei Din lume, pentru că Tu vrei Să mor și-apoi să poposesc Unde cei vii se întâlnesc.

Iov 21:30

Cei răi, într-una, izbutesc Ca de necaz cruțați să fie, Scăpați în ziua de mânie.

Iov 14:10

Mirosul apei. Însă omul Nu e la fel precum e pomul, Ci el – când moartea l-a cuprins – De-a pururea rămâne-ntins. Și cât de mult aș vrea să știu: Omul, dacă nu mai e viu – După ce sufletul și-a dat – Unde e oare el, plecat?

Iov 8:22

Aminte ia, la ce ți-am spus! Vrăjmașii tăi vor fi stârpiți Și de rușine-acoperiți! Ale lor corturi au să piară Și-ai lor urmași au să dispară!”

Iov 7:8

Și voi, voi care-acum puteți Să stați aici – să mă vedeți – Curând nu mă veți mai vedea Căci pe sfârșite-i viața mea.

Geneza 49:10

În vremea care o să vie, Nicicând, toiagul de domnie, Nu se va-ndepărta de el. La fel va fi și cu acel Toiag de cârmuire, care, El îl va ține la picioare, Până când Șilo se ivește” – Numele Lui se tălmăcește „Mesia”. „De cuvântul Lui, Popoarele pământului – În vremile ce au să vie – Vor asculta, în veșnicie.

Iov 7:21

De ce, păcatul, nu mi-l ierți, Cătând într-una să mă cerți, Pentru fărădelegea mea? Curând, nu mă vei mai vedea, Căci în țărână voi pătrunde, Ca să adorm. Mă voi ascunde, De Tine. N-ai să mă găsești, Când, să mă vezi, ai să voiești!”

Iov 20:5

De biruință scurtă parte, Și doar de bucurii deșarte, De-o clipă, cel nelegiuit?

Proverbe 23:4

Să nu te bați s-agonisești Averi și mare bogăție; Priceperea să nu îți fie În acest scop pusă, mereu,

Proverbe 23:5

Căci bogăția, dragul meu, Își face aripi și-apoi zboară, Precum vulturul, bunăoară, Spre-albastrul cer s-a ridicat. Abia dacă ți-ai aruncat Ochii spre ea, și nu mai este. Dispare, făr’ să prinzi de veste.