Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Iov 24:18 - Biblia în versuri 2014

18 Cei răi alunecă ușor, Pe suprafața apelor, Iar părțile lor pe pământ, Blesteme se vădesc că sânt; Ei n-au să calce, nicidecum, Pe calea viilor. Precum,

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

18 Ei sunt iuți ca spuma apelor, partea lor, pe pământ, este blestemată. Nimeni nu trece pe drumul spre viile lor.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

18 Ei sunt rapizi ca spuma apelor; și partea lor de pământ este blestemată. Nimeni nu trece pe drumul care conduce spre viile lor.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

18 Sunt iuți pe suprafața apei, blestemată este partea lor de moștenire pe pământ, ei nu se întorc pe drumul viilor.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

18 Dar nelegiuitul alunecă ușor pe fața apelor, pe pământ n-are decât o parte blestemată și niciodată n-apucă pe drumul celor vii!

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

18 Ei sunt iuți pe fața apelor; partea lor este blestemată pe pământ și nu se întorc pe calea viilor.

Gade chapit la Kopi




Iov 24:18
14 Referans Kwoze  

Dacă n-o să Mă ascultați Și dacă slavă n-o să-I dați Numelui Meu, arunc în voi Blestemul și blestem apoi Ceea ce-ați binecuvântat. Aflați că am și blestemat, Căci loc, în inimi, n-ați găsit, Pentru ceea ce-am poruncit” – A cuvântat Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are.


„Fiică a Tarsisului, iată, Poți a străbate țara toată Asemeni apelor din râu, Căci nu te strânge nici un brâu! Ești ca și Nilu-n drumul său, Căci nu ai jug pe gâtul tău!


Pe cei răi, Domnul îi lovește Cu-al Său blestem ce locuiește În casa lor, dar îi veghează Pe buni și-i binecuvântează.


O cursă, fie masa lor, Iar liniștea dușmanilor Facă-se laț sub ai lor pași!


Ca apa ce s-a scurs, să fie: Să-i risipești pentru vecie! Săgețile, de ei zvârlite, Să fie doar săgeți tocite!


Cel care nu este cruțat, De pe pământ fiind luat ‘Naintea vremii – și-a ținut Atât cât, apă, a avut Pârâul, de pământ sorbit?


Corăbii iuți, ele-au trecut, Vulturi căzând din zborul lor Peste uimirea prăzilor.


Prins-a nebunul rădăcină, Dar iată că fără pricină – Pe negândite, dintr-odată – Casa îi este blestemată.


Nu vezi tu negura din jur, Și apele ce te lovesc?


Doar pentru ei trudesc de zor: Struguri culeg, nutreț cosesc, Căci pe cel rău, ei îl slujesc Muncind după o învoială.


La cel nelegiuit slujesc, Și-n ale lui grădini trudesc: Fac untdelemn și calcă-n teascuri, Cosesc și curăță de vreascuri Câmpia, dar ale lor cete, Într-una, suferă de sete.


Groaza, ca apa mare-l prinde; Vârtejul nopții îl cuprinde.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite