Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Iov 22:24 - Biblia în versuri 2014

24 Aurul, zvârle-l în țărână – Cel din Ofir, să-l iei în mână Și-apoi, departe îl aruncă, În prundul râului din luncă.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

24 dacă vei arunca aurul în țărână și aurul de Ofir între pietrele pârâurilor,

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

24 să arunci aurul în praful pământului și să renunți la aurul de Ofir, punându-l în văile pâraielor.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

24 Pune în țărână aurul prețios și printre stâncile din torente, [aurul] de Ofír!

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

24 Aruncă dar aurul în țărână, aruncă aurul din Ofir în prundul pâraielor!

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

24 Pune aurul tău în pulbere, și aurul din Ofir în prundul pâraielor

Gade chapit la Kopi




Iov 22:24
14 Referans Kwoze  

Mai rari ca aurul curat Și scumpi ca aurul pe care Țara Ofirului îl are, Voi face oamenii să fie.


Aceștia, la Ofir, s-au dus, De unde aur au adus, Cari foarte mult fusese. Deci, La patru sute douăzeci Talanți fusese prețuit Auru-acela, negreșit. El, în corăbii, a fost pus, Fiind la Solomon adus.


Printre-ale tale prea iubite, Sunt fete de-mpărat găsite. Mireasa ta – a ta aleasă, Care îți e împărăteasă – La dreapta-ți stă, împodobită, Cu aur din Ofir gătită.


Din pricina averii care Atât de mult mi s-a sporit –


Sub a lui Solomon domnie, Argintu-ajunse ca să fie Obișnuit, căci îl găsim Ca pietrele-n Ierusalim, Iar cedri-atât de mulți erau, Precum smochinii se vădeau În a Egiptului câmpie.


Apoi, oamenii cei pe care, Hiram – în slujba sa – îi are, Și cu cei care s-au vădit Pe Solomon că l-au slujit, Cu aur din Ofir veneau. Lemn scump de-asemeni aduceau, Precum și pietre nestemate Care erau nenumărate.


În fața lui – de bună seamă – Era altarul de aramă, Ce l-a făcut Bețaleel; Fiu, al lui Uri, este el Și al lui Hur, de-asemenea.


La Tars, corăbii s-au făcut, Cu care Iosafat a vrut, Pân’ la Ofir, ca să se ducă, De unde, aur, să aducă. La Ețion-Gheber apoi, Corăbiile cele noi S-au sfărâmat și n-a putut S-aducă aur, cum a vrut.


Ale lui Solomon pahare De aur fost-au fiecare. Vasele ce le-a folosit În casa care s-a numit „Pădure a Libanului”, Din aur sunt. În vremea lui, Deși argint mult se găsea, El fără preț se dovedea. Astfel, nimic nu s-a văzut Că este din argint făcut.


Havila, precum și Ofir, Iobab fiind ultimu-n șir.


Corăbiile cele care – De la Hiram – plecau pe mare, Cu aur din Ofir veneau. Lemn de santal mai aduceau, Precum și pietre nestemate Care erau nenumărate.


Atuncea îți va fi, mereu, Argint și aur, Dumnezeu. El fi-va bogăția ta.


De mă-ncredeam aurului Și îi spuneam: „Nădejdea mea, Tu ești!”, iar dacă se umplea Inima mea cu îngâmfare –


Havila precum și Ofir, Iobab fiind ultimu-n șir. Șirul acesta-ntreg de fii Sunt toți, ai lui Ioctan copii.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite