Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Iov 20:22 - Biblia în versuri 2014

22 Când se va crede mai bogat, Atunci va fi mai strâmtorat; Cei ticăloși au să se-adune Și-n contra lui, toți se vor pune.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

22 În mijlocul belșugului va fi în necaz; toată puterea nenorocirii se va năpusti asupra lui.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

22 În mijlocul abundenței, va fi în necaz. Dezastrul va veni cu toată forța împotriva lui.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

22 În plinătatea abundenței sale, va fi strâmtorat și toate mâinile celui care suferă vor veni peste el.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

22 În mijlocul belșugului va fi în nevoie; mâna tuturor ticăloșilor se va ridica asupra lui.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

22 Va fi lipsit în plină îndestulare și mâna fiecăruia care este în nevoie va veni peste el.

Gade chapit la Kopi




Iov 20:22
13 Referans Kwoze  

Pe cât, pe sine, s-a slăvit, S-a desfătat și-a risipit, Pe-atât de mult vin să-i dați voi, Precum și tânguire-apoi! Pentru că ea și-a zis, mereu, „Șed, ca împărăteasă, eu; Nu-s văduvă și nu am știre Despre ce-nseamnă tânguire!”,


Iată că Eu l-am slobozit Peste un neam nelegiuit. Peste-un popor l-am aruncat, Care – mereu – M-a mâniat, Să-l prade și să-l jefuiască, Să-l calce și să-l nimicească, Amestecând acel popor Cu glodul ulițelor lor.


Iată că zilele îmi sânt De-un lat de mână. Pot să zic Precum că-n față-Ți, un nimic, Neînsemnata-mi viață pare, Căci omul e doar o suflare, Oricât de bine s-ar ținea Și-oricât de tare s-ar vedea. (Oprire)


Ai săi pași mari vor fi strâmtați Și foarte mult îngreunați; Degeaba se împotrivește, Pentru că tot se prăbușește.


Iar Dumnezeu m-a părăsit Pe mână de nelegiuit, Supus fiind la al său plac, Încât nu știu ce să mai fac, Căci la cei răi sunt aruncat.


Să-și înmulțească, nu mai poate, Averea, căci nu va mai crește; Nici bogăția nu-i sporește; Ea n-are să se mai întindă, Pământ întins ca să cuprindă.


Unde nu te mai necăjesc Cei răi; unde se odihnesc Cei de putere părăsiți,


Pe când încă mai vorbeau ei, Altul veni: „Niște Haldei – Trei cete eu am numărat – Ca vulturii s-au aruncat Peste-a ta turmă de cămile, Luând apoi, bietele zile, Ale oricărui slujitor, Cu ascuțișul spadei lor. Numai eu singur am scăpat Și iată că te-am înștiințat!”


Când niște Sabeeni veniră, Fără de veste. Îi loviră Pe slujitori și ți-au luat Avutul tot. Eu am scăpat, Și într-un suflet am fugit, De totul ți-am istorisit!”


Iar Dumnezeu a repezit Asupra lui, cete-narmate Cari, din Haldei, erau formate, Din Sirieni și Amoniți Și-asemenea, din Moabiți. Cetele-acelea au căzut Pe Ioiachim și l-au bătut, Să se-mplinească, negreșit, Cuvântul Domnului, rostit Prin gurile prorocilor,


Ceea ce el a secerat, De cei flămânzi, este mâncat, Căci și din spini, tot i-au răpit; Cei însetați i-au înghițit Toată averea lui cea mare.


Umplut va fi pântecul lui, Doar cu mânia Domnului Ce o să cadă peste el; E săturat omul acel, Doar cu săgeți. De s-a-ntâmplat,


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite