Iov 18:18 - Biblia în versuri 2014

¹⁸ Este împins, de la lumină, În beznă. Pentru a sa vină, Din lume, este izgonit

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

¹⁸ Este tras de la lumină în întuneric și este alungat din lume.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁸ Este tras de la lumină în întuneric; și este alungat din lume.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁸ Va fi condus de la lumină la întuneric și va fi izgonit din lume.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁸ Este împins din lumină în întuneric și este izgonit din lume.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁸ Va fi împins din lumină la întuneric și va fi gonit din lume.

Iov 18:18 Referans Kwoze

Iov 20:8

Precum un vis, el o să zboare Și vor pieri ale lui șoapte Ca și vedenia de noapte.

Iov 10:22

Să plec spre țara umbrei morții. Voi trece peste pragul porții, În țara cea de beznă plină, Unde-ntunericu-i lumină!”

Iuda 1:13

Ca valurile înspumate Care aleargă-nfuriate, Mereu, pe fața mărilor, Își spumegă rușinea lor Oameni-aceștia. Fiecare, Stele-au ajuns, rătăcitoare; Iar pentru ei, fost-a păstrată Doar negura întunecată, Și-o vor primi, pentru vecie.

Daniel 5:21

În acest fel, s-a pomenit Precum că este izgonit Din mijlocul oamenilor. Apoi, asemeni fiarelor Ajunse-a fi inima lui, Iar locul împăratului S-a dovedit a fi-n pustie, Acolo unde – cum se știe – Măgari sălbatici se găsesc, Căci ei acolo viețuiesc. Doar iarba ce se dă la boi A fost mâncarea lui apoi, Și doar cu roua cerului Udat fusese trupul lui, Până când el a priceput Și până a recunoscut Căci Cel Prea-Nalt Se dovedește Singurul care stăpânește Asupra-mpărățiilor Ce sunt ale oamenilor, Și că El poate, precum vrea, Doar cui voiește, să le dea.

Daniel 4:33

Atunci, în clipa ‘ceea chiar, Văzut-a Nebucadențar Precum că fost-a împlinit Cuvântul ce i s-a vestit. Ajuns-a izgonit să fie Din marea lui împărăție, Din mijlocul oamenilor. Trăind alături fiarelor, Doar iarbă a mâncat apoi, Așa precum se dă la boi. Udat ajuns-a trupul lui, Numai de roua cerului. În urmă, părul i-a crescut Atât de mult, că s-a făcut Asemeni penelor pe care, Pe trup doar vulturul le are. Și unghiile i-au crescut Și-atât de mari i s-au făcut, Fiind asemeni ghearelor Neamului zburătoarelor.”

Proverbe 14:32

De răutate e surpat Cel rău; dar cel neîntinat, La moarte chiar, nădăjduiește.

Iov 11:14

Spre El. Apoi, vei depărta Fărădelegi, din casa ta Și-astfel n-o să se pripășească, În cortu-ți, să mai locuiască – Vreodată – nedreptatea. Deci,

Iov 5:14

Pe toți acești, El i-a învins: În miezul zilei, i-a împins În beznă, unde i-a lăsat Să bâjbâie, neîncetat, Conduși de-amăgitoare șoapte, De parcă-ar fi în miez de noapte.

Iov 3:20

De ce oare – mă-ntreb mereu – Mai dă lumină Dumnezeu, Celor ce suferă, sau viață Celor ce nu-i pot face față – Cu sufletele necăjite Și cu speranțele-ofilite?

Iov 18:11

Spaima, în suflet, i-a rămas Și-l urmărește, pas cu pas.

Iov 20:26

Nenorociri nenumărate, Iar bogățiile-adunate De el, iute sunt nimicite Căci de-un foc mare-s mistuite. Iar focul care le-a cuprins, De nimeni nu a fost aprins; El îl va arde pe cel rău, Cu tot ce-a fost în cortul său.

Iov 27:21

De vântul răsăritului E smuls din locuința lui.

Iov 27:23

Toți oamenii se-nveselesc Atunci când cei răi părăsesc Pământul ce l-au locuit, Când casa lor s-a prăpădit.”

Isaia 22:18

Asemeni unei mingi, zvârlit Tu ai să fii, pe un pământ Întins, care-ți va fi mormânt. Carele tale minunate, Acolo fi-vor adunate. Tu ești ocara cea pe care Casa stăpânului o are!

1 Samuel 2:9

El, pașii oamenilor Săi, Îi va păzi, pe-ale lor căi; Însă cei răi sunt nimiciți Și-n întuneric risipiți. Căci omul n-o să biruiască Doar prin puterea-i omenească.