Iov 1:21 - Biblia în versuri 2014

²¹ „Din pântece, gol, am ieșit Când m-am născut, și e vădit Că-n inima pământului, Gol merg, prin voia Domnului! Domnul mi-a dat, El mi-a luat: Să fie binecuvântat, În veci, Numele Domnului!”

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

²¹ și a zis: „Gol am ieșit din pântecul mamei mele și gol mă voi întoarce în pământ! Domnul a dat, Domnul a luat, fie Numele Domnului binecuvântat!“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²¹ și a zis: „Când m-a născut mama mea, am venit în această lume fără să dețin ceva. Acum mă voi întoarce în pământ la fel cum am venit (pe el)! Iahve a dat și tot El a luat. Să fie binecuvântat numele Lui!”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²¹ Și a zis: „Gol am ieșit din sânul mamei mele și gol mă voi întoarce acolo. Domnul a dat și Domnul a luat: să fie numele Domnului binecuvântat!”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²¹ și a zis: „Gol am ieșit din pântecele mamei mele și gol mă voi întoarce în sânul pământului. Domnul a dat și Domnul a luat. Binecuvântat fie Numele Domnului!”

Traducere Literală Cornilescu 1931

²¹ Și a zis: Gol am ieșit din pântecele mamei mele și gol mă voi întoarce acolo: Domnul a dat și Domnul a luat; binecuvântat fie numele Domnului!

Iov 1:21 Referans Kwoze

Qohelet 5:15

Cum goi din pântece-au ieșit Când pe-astă lume au venit, La fel se vor înapoia: Nimic nu vor putea să ia, Când vor pleca de pe pământ, Din osteneală, decât vânt.

1 Timotei 6:7

În lume – ne-ncetat, vă zic – Precum că n-am adus nimic, Și nici n-o să luăm apoi – Când vom pleca – nimic, cu noi.

1 Tesaloniceni 5:18

Să-I mulțumiți, lui Dumnezeu, Pentru tot ce vă dăruiește, Fiindcă El așa dorește Să faceți voi – precum v-am spus – În Domnul nost’, Hristos Iisus.

Iacov 1:17

Oricare lucru bun, primit, Oricare dar desăvârșit, Pe care noi l-am căpătat, Numai de sus, ne este dat. Toate acestea, fraților, Părintele luminilor Ni le-a trimis. Nici o schimbare Și nici o umbră de mutare – În El – nicicând, nu s-a văzut.

Iov 2:10

Iov a privit-o încruntat: „Femeie! Nu ți-e mintea bună! Iată, vorbești ca o nebună! Cum binele, noi îl primim Din mâna Domnului, nu știm Și răul să-l primim, la fel?! Deci cum să-L blestem eu, pe El?!” Iov, astfel, n-a păcătuit În tot ceea ce a vorbit.

Efeseni 5:20

Aduceți mulțumiri, mereu, Tatălui nostru, Cel de Sus, În sfântul Nume-al lui Iisus.

Isaia 45:7

Lumina, Eu o întocmesc, Iar bezna, tot Eu o-mpletesc. Eu dau belșugul și tot Eu Aduc restriștea căci, mereu, Aceste lucruri Eu le fac, Numai după al Meu bun plac.

Psalmi 49:17

Nimic nu ia, când o să moară, Iar visteria-i nu pogoară Pe a sa urmă, negreșit.

1 Samuel 2:7

Domnul înalță și coboară, El este Cel ce sărăcește, Precum și Cel ce-mbogățește.

Plângerile 3:38

Din gura Celui Prea ‘Nalt, iată, Nu au să iasă, totodată, Bine și rău? Ce trebuiește,

Qohelet 12:7

Până ești, încă, pe pământ; Până nu intri în mormânt Când duhul fi-va-napoiat Lui Dumnezeu, căci El l-a dat.

Geneza 3:19

Și în sudoarea feței tale Mănâncă-ți pâinea, pân’ cu cale, Voi socoti că-i potrivit Să te întorci de-unde-ai pornit! Căci Eu te-am făcut din pământ, Și-n el îți vei afla mormânt!

Matei 20:15

Sau, oare, nu-mi e-ngăduit Să fac ce vreau, cu ce-i al meu? Ori nu cumva, pentru că eu Sunt bun, ești tu, acuma, rău, Căci bolnav este ochiul tău?”

Psalmi 39:9

Stau mut. Plin de tăcere-s eu, Căci văd cum Tu lucrezi mereu.

Fapte 4:28

În acest fel, s-a împlinit Tot ce fusese pregătit, De mâna Ta, de al Tău sfat.

Isaia 42:24

Pradă jefuitorilor, Pe Iacov, cine l-a lăsat Și pe Israel, cin’ l-a dat? Oare nu Domnul e Acel, Pentru că noi – față de El – Păcate multe-am săvârșit? Al Său popor nu a voit Să umble-n calea Domnului Și să păzească Legea Lui.

Psalmi 34:1

Iată, în orice vreme, eu Binecuvânt pe Dumnezeu. Lauda Lui, loc, va avea Întotdeauna-n gura mea.

Iov 1:11

În toată țara. Sunt convins Că dacă Tu Te-ai fi atins De tot ce-a dobândit în viață, El Te-ar fi blestemat în față!”

1 Samuel 3:18

Iar Samuel i-a povestit Totul: nimica n-a ascuns. Eli a fost adânc pătruns De veștile ce le-a aflat, Și-a zis: „Da, e adevărat! Acesta este Dumnezeu! Să faci precum vrea El, mereu!”

Geneza 45:5

Acuma, pentru că v-am spus Cine sunt eu, nu vă-ntristați Că m-ați vândut, și nu mai stați Așa mâhniți! Iată, doresc, De moarte, să vă izbăvesc, Căci numai Domnul Dumnezeu E Cel care-a făcut ca eu Să fiu trimis în calea voastră.

Amos 3:6

Într-o cetate, cineva, Cu trâmbița, făr’ a speria Poporul ce se află-n ea? Sau în cetate, peste fire, Se lasă vreo nenorocire Pe care să n-o fi făcut Domnul și să n-o fi știut?

Isaia 24:15

„Să proslăviți Numele Lui, Acolo unde se vădește Cum că lumina strălucește! Aduceți laude, mereu, Pentru al nostru Dumnezeu! Ostroavele aflate-n mare Să caute, fără-ncetare, Să-L preamărească pe Acel Cari îi e Domn, lui Israel!”

Qohelet 5:19

Dacă prin mila Domnului E cineva îmbogățit Și-apoi îi e îngăduit Ca să mănânce și să bea Și astfel partea să și-o ia, Să afle că averea lui Este un dar al Domnului.

2 Regi 20:19

Atuncea, Ezechia-a zis: „Cuvântul ce a fost trimis Din partea Domnului – îți spun – Că pentru mine este bun. Cât voi trăi, Domnul va face Să fie liniște și pace!”

1 Regi 12:15

Deci, Roboam n-a prețuit Sfatul pe care l-a primit De la bătrâni, ci l-a luat Pe cel ce-a fost, de tineri, dat. Lucrul acesta – negreșit – De Domnul fost-a cârmuit, Ca să aducă-n acest fel, La împlinire, ce-a spus El, Prin Ahia din Silo, când A hotărât, în al Său gând, Să îl așeze împărat, Pe-acel fecior al lui Nebat, Care, Ieroboam, se cheamă.

2 Samuel 16:12

Poate că la necazul meu, O să privească Dumnezeu, Și se va îndura de mine, Încât are să-mi facă bine, Chiar dacă blestemat mereu, De acest om, astăzi, sunt eu.”

Geneza 30:2

Iacov, pe ea, s-a mâniat. Răstindu-se, a întrebat: „Crezi că sunt, oare, Dumnezeu?! Să faci copii, te-am oprit eu?!”

Iacov 5:11

Noi, fericiți i-am denumit, Pe toți cei care au răbdat. Ați auzit, neîncetat, De Iov – de tot ce-a suferit – Și ați văzut ce-a dobândit, La urmă, prin a sa răbdare, Căci Domnu-i plin de îndurare Și-ntotdeauna – ne-ndoios – El se arată-a fi milos.

Rut 1:21

„Aici, cât încă mai eram, Un trai îmbelșugat aveam; Și-acuma, iată: înapoi, M-aduce Dumnezeu, la voi, Cu mâna goală. N-am nimic! Am pierdut tot. De-aceea zic: „Naomi”, nu mă mai numiți, Când Cel Puternic – precum știți – Atât de mult, m-a întristat.”

1 Samuel 2:8

Din pulbere – de-i e pe plac – El îl ridică, pe sărac. Pe cel ce e lipsit apoi, El îl înalță din gunoi, Să-l pună-alături de cei cari Se-arată precum că sunt mari, Și-i dă un scaun de domnie – De slavă plin – ca să îi fie Drept moștenire minunată; Căci ai pământului stâlpi – iată – Sunt numai ai lui Dumnezeu, Iar lumea stă, pe ei, mereu.

Neemia 9:5

Iosua, Bani, Cadmiel, Cu Hașabania la fel, Cu Hodia, Șebania Precum și cu Petahia Și Șerebia au ieșit În față și-astfel au vorbit: „Degrabă, toți să vă sculați! Pe Domnu-L binecuvântați, Din veșnicie-n veșnicie! Și binecuvântat să fie Numele Tău sfânt și slăvit, Căci mai presus S-a dovedit, De orice binecuvântare Sau laudă! Domnu-i Cel care

Iov 9:12

De-apucă El, cine-L oprește? Sau cine oare, îndrăznește Să-I zică „Ce faci?” Dumnezeu

Psalmi 34:2

Numai în Domnul, tot mereu, Se laudă sufletul meu. S-asculte cei nenorociți, Căci o să fie fericiți Și-au să primească bucurie Care în veci are să ție.

Qohelet 5:14

Dacă printr-o nenorocire Se pierd aceste bogății, Iar cel bogat are copii, Nimic nu o să le rămână, De la al lor tată, în mână.