16 Atunci toată armata din orașul Ai a fost chemată să îi urmărească. Ei au plecat în urmărirea israelienilor; și Iosua i-a atras astfel în afara orașului.
Atunci, ceata de Beniamiți, Spre Israel, s-a repezit, Însă poporul a fugit, Și-n felu-acesta – pas cu pas – Tot mai departe i-au atras De porțile cetății lor. Din al lui Israel popor, Aproape treizeci de bărbați Căzură-atuncea secerați De sabia lui Beniamin, Pe drumurile care vin De către Ghibea și Betel.
Aceste duhuri, de draci, sânt, Și pot să facă, pe pământ, Semne, cum nu s-au mai văzut, Căci au un lucru de făcut: Ele vor trebui, anume, Ca pe-mpărații de pe lume Să-i strângă într-un loc apoi, Spre a fi gata de război Când va veni ziua cea mare A Dumnezeului Cel care Atotputernic e, mereu.
În Ai, n-a rămas nimenea – Nici în Betel de-asemenea – Pentru că toți, când au ieșit, După Israel, au fugit. În urma lor – când au plecat În urmărire – au lăsat, Marile porți de la cetate, Date în lături, descuiate.