Iosua 7:19 - Biblia în versuri 2014

¹⁹ După ce astfel îl găsise, Pe vinovat, Iosua zise: „Fiule, slavă-I dăruiește Lui Dumnezeu! Mărturisește Tot ce-ai făcut. Când îmi răspunzi, Te rog, nimic, să nu-mi ascunzi.”

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

¹⁹ Iosua i-a zis lui Acan: ‒ Fiule, dă glorie Domnului, Dumnezeul lui Israel și laudă-L! Te rog, mărturisește-mi ce ai făcut și nu-mi ascunde nimic!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁹ „Fiule, glorifică-L și laudă-L pe Dumnezeul lui Israel care se numește Iahve, relatându-mi sincer ce ai făcut! Să nu îmi ascunzi nimic!”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁹ Iósue i-a zis lui Acán: „Fiul meu, dă glorie și laudă Domnului Dumnezeului lui Israél și povestește-mi ce ai făcut! Nu-mi ascunde [nimic]!”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁹ Iosua a zis lui Acan: „Fiule, dă slavă Domnului Dumnezeului lui Israel, mărturisește și spune-mi ce ai făcut, nu-mi ascunde nimic.”

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁹ Și Iosua a zis lui Acan: Fiul meu, dă, te rog, slavă Domnului Dumnezeului lui Israel și mărturisește‐i și spune‐mi acum ce ai făcut; nu‐mi ascunde nimic.

Iosua 7:19 Referans Kwoze

1 Samuel 6:5

Deci faceți, niște chipuri, voi, Ca umflăturile, și-apoi, Și alte chipuri să lucrați, La fel ca șoarecii aflați În țară de vă pustiesc. Dați slavă Domnului ceresc, Dați slavă Domnului pe care Neamul lui Israel Îl are. Dacă veți face-n acest fel, Atuncea noi sperăm că El O să-Și ridice mâna-apoi, Să nu apese peste voi, Pe dumnezeii ce-i slujiți Și țara-n care locuiți.

Ieremia 13:16

Dați slavă Domnului, mereu! Slavă să-I dați lui Dumnezeu, Până când nu se înnoptează De ochii nu mai pot să vază Și până nu se poticnește Picioru-n beznă, când pășește. Lumina o veți aștepta, Dar ea nu se va arăta, Căci El, din ea, umbră va face – A morții – și o va preface În negura cea mai adâncă.

Ioan 9:24

Când Fariseii l-au chemat, Pe orbul ce-a fost vindecat, I-au zis: „Slavă, lui Dumnezeu, De-acuma, să Îi dai, mereu! Cel ce te-a vindecat, pe tine, E-un păcătos, știm foarte bine.”

Daniel 9:4

Față de Domnul Dumnezeu – Al cărui slujitor sunt eu – Făcut-am o mărturisire: „Doamne, Tu care, peste fire, Ești Dumnezeu înfricoșat; Tu care ții – neîncetat – Față de noi, al Tău cuvânt, Precum și al Tău legământ; Tu, Dumnezeu-Acela care Te areți plin de îndurare Față de cei te iubesc Și-a Ta poruncă, o păzesc!

2 Cronici 30:22

Și-n timpu-acela, Ezechia, Să le vorbească, a dorit, Leviților ce-au dovedit Pricepere în ce făceau, Pe Dumnezeu, când Îl slujeau. Din dobitoacele jertfite În șapte zile împlinite, Întreg poporul a mâncat, Iar Domnului I-au închinat – În urmă – jertfe cu menire De jertfe pentru mulțumire, Cântând și lăudând mereu, Pe-al lui Israel Dumnezeu.

1 Samuel 14:43

Lucrul acesta, l-a-ntrebat: „Spune-mi acum, ce s-a-ntâmplat? Atuncea, Ionatan a spus: „Când prin pădure eu m-am dus, Puțină miere am luat, Cu-al meu toiag, și am gustat. Sunt vinovat, căci am greșit. Pot fi, cu moartea, pedepsit.”

Proverbe 28:13

Cel cari greșeala-și tăinuiește Mereu, nicicând nu propășește; Dar dacă a mărturisit Și-apoi de rele s-a ferit, Atunci omul acela are Să dobândească îndurare.

Psalmi 32:5

Atuncea, Ți-am mărturisit Păcatul ce l-am săvârșit Și n-am lăsat nimic să stea Ascuns, din făr’delegea mea. Am zis atunci: „Am să vorbesc Și am să Îi mărturisesc, Domnului meu, că am greșit, Că făr’delegi am făptuit!” Tu ai iertat păcatul meu, (Oprire)

Revelația 16:9

Oamenii nu s-au pocăit – Ci dimpotrivă – au hulit Atuncea, Numele pe care, Al nostru Dumnezeu îl are, Și n-au vrut, slavă, să Îi dea, Celui care putere-avea Peste urgii și stăpânește Asupra lor, precum dorește.

Iacov 1:20

Căci omul – în mânia lui – Nu e pe placul Domnului, Iar sub a ei înrâurire, Nu va lucra-n neprihănire.

Titus 2:2

Spune bătrânilor, să știe, Că treji ei trebuie să fie, Vrednici de cinste, cumpătați, De sănătate încărcați; Apoi, treji, în orice privință, Referitoare la credință, La dragoste și la răbdare.

2 Timotei 2:25

Iar pe potrivnici, să-i învețe Și să-i îndrepte cu blândețe, Având nădejde, tot mereu, Că numai bunul Dumnezeu Le poate da, după voință – Și lor – starea de pocăință, Spre a putea cunoaște-apoi, Tot adevărul – ca și noi –

Romani 10:10

Căci prin credința ce-o vădești În a ta inimă, primești, Apoi, și tu, neprihănire – Iar prin a ta mărturisire – Ce o vei face când vorbești, Și mântuire dobândești,

Luca 17:18

Din cei ce s-au tămăduit, Acest străin doar, s-a găsit Să se întoarcă – Mă-ntreb Eu – Slavă să-I dea, lui Dumnezeu?”

Isaia 13:12

Mai rari ca aurul curat Și scumpi ca aurul pe care Țara Ofirului îl are, Voi face oamenii să fie.

Psalmi 51:3

Fărădelegea, mi-o știi bine Și-al meu păcat, mereu, se ține În față-mi. Am păcătuit

Iosua 7:20

Acan, atuncea, a vorbit: „E drept că am păcătuit, Față de Domnul Dumnezeu. Ascultă dar, ce-am făcut eu:

2 Regi 20:15

„Ce au văzut, în acest loc?” – A vrut Isaia să mai știe. „Eu am purtat, acea solie, Prin toată casa mea. Să știi, Că fost-am și la visterii, Unde – apoi – le-am arătat Tot ceea ce am adunat.”