Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Iosua 6:27 - Biblia în versuri 2014

27 De Dumnezeu, necontenit, Iosua fost-a însoțit, Iar vestea a înconjurat Pământul țări-n lung și-n lat.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

27 Domnul a fost cu Iosua și faima lui s-a răspândit în toată țara.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

27 Iahve a fost cu Iosua; și ce a făcut el, a fost cunoscut în toată țara.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

27 Domnul a fost cu Iósue și faima lui [s-a răspândit] în toată țara.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

27 Domnul a fost cu Iosua și i s-a dus vestea în toată țara.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

27 Și Domnul a fost cu Iosua și vestea lui a fost în toată țara.

Gade chapit la Kopi




Iosua 6:27
22 Referans Kwoze  

Când cei care au locuit În Gabaon, au auzit De ceea ce s-a petrecut În Ierihon, de ce-au făcut Iosua și poporul lui Contra cetății Aiului,


Nimenea, împotriva ta, Cât vei trăi, nu îți va sta. Cu tine, am să fiu mereu, Precum cu Moise fost-am Eu. N-am să te las, căci am de gând Să nu te părăsesc, nicicând.


Că toți trebuie învățați De a păzi ce-am poruncit, Și de-a-mplini ce-i de-mplinit. Să nu vă temeți în nevoi! În toate zilele-s cu voi: Acum, în anii care vin, Și până la sfârșit. Amin.”


Căci unde-s adunați doi, trei, În al meu Nume, între ei, Cu siguranță sunt și Eu, Și-acolo este Dumnezeu.”


Ei au răspuns: „Robii tăi, iată, Vin dintr-o țară-ndepărtată, Căci auzit-au, tot mereu, De al tău Domn și Dumnezeu – De tot ceea ce a făcut În al Egiptului ținut,


Când cei care-au împărățit, Peste Iordan, au auzit De tot ceea ce s-a-ntâmplat, O hotărâre au luat: Pe cei ce stau peste Iordan, Pe coasta mări spre Liban, Pe coasta munților în vale – Pe toți deci – au găsit cu cale, În grabă, ca să îi unească, Să poată să se-mpotrivească Feciorilor lui Israel Și să le țină piept. Astfel, Hetiții și cu Amoriții, Heviții și cu Iebusiții, Poporul Canaaniților Și neamul Fereziților,


Domnul, pe Iosif, l-a-nsoțit Și-n temniță. L-a-nvăluit Cu nesfârșita-I bunătate, Făcând să-i meargă bine-n toate. În ochii temnicerului, Căpătă trecere, și lui,


Domnul Iisus Hristos să fie, Cu duhul tău, pentru vecie. Harul, să îl aveți, din plin, În vecii vecilor! Amin.


Cu mine-a fost doar Domnul meu Care m-a întărit mereu, Încât, am propovăduit, Ceea ce trebuia vestit, Iar Neamurile, am văzut, Precum că, partea, au avut Din plin dar – prin a mea vorbire – De astă propovăduire. Astfel, din gura leului, M-a izbăvit puterea Lui.


Dragostea Tatălui de Sus, Cu harul Domnului Iisus Și-mpărtășirea Duhului Cel Sfânt, dat, prin iubirea Lui, Să le aveți, cu voi, din plin, Spre-a vă-nsoți în veci! Amin.”


Irod era, în vremea ‘ceea, Cârmuitor, peste Iudeea. Despre Iisus, a auzit, Căci multe i s-au povestit.


Și-n Siria îi merse vestea. Văzând minunile acestea, Cei sănătoși îi aduceau Pe-ai lor bolnavi. Se vindecau Cei îndrăciți sau slăbănogi, Lunaticii și cei ologi. Pe toți, Iisus i-a vindecat.


Eu sunt Domnul oștilor Și ne-ncetat, te-am însoțit. Vrăjmașii, ți i-am risipit, Iar numele ți-am înălțat, Voind să fie așezat În rândul tuturor cei cari, Peste pământ, au fost mai mari.


De-aceea iată, Dumnezeu – Cel care-i Domn în Israel – Vorbește-acum, în acest fel: „Spusesem că și casa ta – Și a tatălui tău – vor sta În fața Mea, umblând mereu, Numai după cuvântul Meu.” Dar iată, Domnu-acuma vine, Zicând: „Departe e de Mine, Lucrul acesta! Eu găsesc Căci trebuie să îi cinstesc Pe cei cari, cinste, Îmi arată! Dispreț doar, voi avea, pe dată, Față de cei ce se vădesc Precum că Mă disprețuiesc.


Oare nu Eu ți-am poruncit: „Tare să fii, necontenit, Și-mbărbătează-te mereu!”? Nu te-ngrozi, căci Dumnezeu, Neîncetat, te însoțește Și-n tot ce faci, te sprijinește.”


Acum, îmbărbătați-vă În inimi, și-ntăriți-vă! De teamă, să nu vă lăsați Cuprinși, și nu vă-nspăimântați De ei; căci Dumnezeul tău E-nfrunte la poporul Său. Iată că Însuși Domnul vine, Pentru a te-nsoți pe tine! Nicicând, să fii încredințat, Că singur nu vei fi lăsat.”


Domnul, pe Iuda, l-a-nsoțit Și astfel el a reușit, Pe toți, să poată să-i înfrunte, Și a ajuns stăpân, pe munte. Un lucru nu a izbutit: Acela de-a fi izgonit Locuitorii cari erau În jurul lui și-n câmp ședeau, Pentru că ei, piept, i-au ținut, Căci, din fier – care – au avut.


În tot ceea ce a făcut David, izbândă, a avut, Pentru că Domnul Dumnezeu Alăturea-i era, mereu.


Faima lui David a sporit Și-n țară, ea s-a răspândit, Căci printre neamuri, de temut, Domnul, atuncea, l-a făcut.


Avea putere Mardoheu, La împărat, și-astfel, mereu, Faima-i spori și cunoscut Ajunse-n orișice ținut.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite