Iosua 11:20 - Biblia în versuri 201420 Faptele-așa s-au petrecut, Pentru că Domnul a făcut Ca toate neamurile care Erau în țara ‘ceea mare, În inimă să se-mpietrească Și-apoi ele să se unească Să-i țină piept lui Israel. Ajuns-au nimicite-astfel, Așa cum Domnu-a poruncit, Când El, lui Moise, i-a vorbit. Gade chapit laPlis vèsyonNoua Traducere Românească20 Căci împietrirea inimii lor a fost de la Domnul, astfel încât să-l înfrunte pe Israel în luptă, ca să fie dați spre nimicire și să nu li se arate milă, ci să fie distruși, așa cum i-a poruncit Domnul lui Moise. Gade chapit laBiblia în Versiune Actualizată 201820 pentru că Iahve a permis ca locuitorii acestora să își împietrească inimile. Astfel, ei au intrat în război cu Israel pentru ca Iahve să îi facă să fie omorâți fără milă și distruși – conform poruncii date de El lui Moise. Gade chapit laVersiunea Biblia Romano-Catolică 202020 Căci de la Domnul a fost să se împietrească inima lor ca să declare război împotriva Israélului, ca să fie nimicite fără nicio milă; să fie nimicite după cum i-a poruncit Domnul lui Moise. Gade chapit laBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu20 Căci Domnul a îngăduit ca popoarele acelea să-și împietrească inima și să lupte împotriva lui Israel, pentru ca Israel să le nimicească cu desăvârșire, fără să aibă milă de ele, și să le nimicească, după cum poruncise lui Moise Domnul. Gade chapit laTraducere Literală Cornilescu 193120 Căci era de la Domnul că li s‐a învârtoșat inima ca să iasă împotriva lui Israel la luptă, ca să‐i nimicească cu desăvârșire și să nu li se arate nicio îndurare, ci să‐i nimicească după cum poruncise Domnul lui Moise. Gade chapit la |
Pe când prorocul mai vorbea, Îi zise: „Pleacă de la mine! Te-am făcut sfetnic eu, pe tine? Oare la mine ai venit Pentru că vrei să fii lovit?” Prorocu-a zis, când a plecat: „Acuma sunt încredințat Că Dumnezeu te-a părăsit Și astfel, fi-vei nimicit, Pentru că rău, tu te-ai purtat Iar de-al meu sfat, n-ai ascultat.”
Deci, Roboam n-a prețuit Sfatul pe care l-a primit De la bătrâni, ci l-a luat Pe cel ce-a fost, de tineri, dat. Lucrul acesta – negreșit – De Domnul fost-a cârmuit, Ca să aducă-n acest fel, La împlinire, ce-a spus El, Prin Ahia din Silo, când A hotărât, în al Său gând, Să îl așeze împărat, Pe-acel fecior al lui Nebat, Care, Ieroboam, se cheamă.
Când împotriva omului, Un alt om are să greșească – Adică să păcătuiască – Cel care a păcătuit Are să fie – negreșit – De către Domnul, judecat Și plată își va fi luat. Dar dacă omul se vădește, Cum că, mereu, păcătuiește Chiar împotriva Domnului, Cine va fi sprijinul lui – Ca să se roage pentru el – Să capete iertare-astfel?” Dar fiii săi n-au ascultat, De sfaturile ce le-a dat, Pentru că Domnul a voit Să îi omoare, negreșit.
Când a sfârșit sfătuitorul, Și Absalom – și tot poporul – Au zis: „Mai bine a vorbit Hușai – cel care e Archit – Decât vorbise-Ahitofel. Mai bun e sfatul dat de el.” Ei, niciodată, n-au știut Că Domnu-i Cel ce i-a făcut Să hotărască-n așa fel, Iar sfatul lui Ahitofel Să poată fi nesocotit. Domnul, cu cale, a găsit Ca pe-Absalom – și-a lui oștire – Să-i ducă spre nenorocire.
Toate, apoi, s-au petrecut După un plan ce-a fost făcut De Dumnezeu, care voia A-l pierde pe Ahazia. Ahazia, de Domnul pus, Atuncea, la Ioram s-a dus. El, cu Ioram, s-a întâlnit Și împreună au pornit Să-i iasă în întâmpinare, Lui Iehu, omul cel pe care, Domnul l-a uns să prăpădească, Prin el, casa împărătească A lui Ahab. Iehu-i cel care, Pe Nimși, drept părinte-l are.