Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Iosua 11:17 - Biblia în versuri 2014

17 Pornind din poala muntelui Care, pleșuv, se-nalță mare, Privind către Seir în zare, Pân’ la Bal-Gad și valea lui Din granița Libanului, Și pân’ la muntele chemat Hermon. Iosua i-a luat Pe împărații toți, pe care Acel ținut întins îi are Și i-a ucis, pe rând, apoi.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

17 de la muntele Halak, care se înalță către Seir, până la Baal-Gad, în Valea Libanului, la poalele muntelui Hermon. I-a prins pe toți regii acestor teritorii, i-a lovit și i-a omorât.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

17 de la muntele Halac – care se înalță spre Seir – până la Baal-Gad, în Valea Libanului, la baza muntelui Hermon. I-a învins pe toți regii acestor teritorii, i-a capturat și i-a omorât.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

17 de la muntele Halác, care se înalță spre Seír, până la Báal-Gad, în valea Libánului, la poalele muntelui Hermón. I-a capturat pe toți regii lor, i-a lovit și i-a omorât.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

17 de la muntele cel pleșuv care se înalță spre Seir până la Baal-Gad, în valea Libanului, la poalele muntelui Hermon. A luat pe toți împărații lor, i-a bătut și i-a omorât.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

17 de la muntele Halac, care se înalță spre Seir, până la Baal‐Gad în valea Libanului la piciorul muntelui Hermon; și a luat pe toți împărații lor și i‐a bătut și i‐a omorât.

Gade chapit la Kopi




Iosua 11:17
12 Referans Kwoze  

De-asemeni, ai lor împărați, Ție – în mâini – îți vor fi dați Și șters va fi numele lor, De pe pământ. Nici un popor, Dintre acestea, nu va sta, Vreodată, împotriva ta.


Urmează-apoi țara pe care Neamul Ghibliților o are, Și tot Libanul risipit În părțile de răsărit – De la Bal-Gad, în sus, pornind, La muntele Hermon ieșind, Și până hăt departe-n zare, Spre a Hamatului intrare.


La întreg neamul Canaanit Care ședea la asfințit, La Amoriți și la Hetiți, De-asemenea la Fereziți, Apoi la neamul Iebusit Care în munți a locuit Și-n urmă-apoi Heviților Cari își aveau ținutul lor La poalele Hermonului – În Mițpa – chiar în fața lui.


Ținutul vostru o să fie De la Liban, de la pustie, Până la râul Eufrat. Pe-al său cuprins, va fi aflat Și al Hetiților ținut. El se va-ntinde, ne-ntrerupt, Și o să fie-n asfințit, De malul mării, mărginit.


Când moartea-i s-a apropiat, Moise, astfel, a cuvântat: „De pe Sinai, Domnu-a venit; Peste Seir, a răsărit; Din muntele Paranului, Venit-a strălucirea Lui – Din zecile de mii pe care Numărul sfinților le are – Purtând în dreapta Domnului, Focul nestins al legii Lui.


„Spre marea Roșie apoi, Ne-am îndreptat – în urmă – noi, Ținându-ne de drumul care Taie pustiu-acela mare – Așa cum Domnu-a poruncit – Și multă vreme-am ocolit Seirul – muntele aflat Chiar în pustie așezat.


Esau, în Seir, locuia; Țara în care el ședea, E-n al Edomului ținut. Că e mai bine, a crezut Iacov, ca înaintea sa Să meargă soli, și-a zis așa:


(Hermonu-i Sirion numit, De către neamul Sidonit, Iar Amoriții îl numesc Senir, când despre el vorbesc.)


El a purtat, cu ei, război – Cu oastea lor, nenumărată – O vreme foarte-ndelungată.


Tu, miazăzi, ai rânduit Și miazănoapte-ai întocmit. De al Tău Nume minunat, Taborul tot s-a bucurat. S-a bucurat, apoi, la fel, Hermonu-alăturea de el.


Întoarceți-vă, acum, voi. La muntele-Amoriților, Să plece dar, al Meu popor, Și-n toate-mprejurimile. Să împânziți câmpiile, Să vă urcați pe munte-apoi, Să coborâți, în vale, voi; Spre miazăzi, să vă-ndreptați Și pe al mării mal să stați. Să intre dar, al vost’ popor, În țara Canaaniților, Iar din Liban, veți merge voi, Până la Eufrat apoi.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite